Alexandru Băişanu:

Proiectul prin care se permite folosirea limbii maghiare în administraţie este neconstituţional, pentru că se introduce o a doua limbă oficială a ţării

Vicepreşedintele ALDE, deputatul de Suceava Alexandru Băişanu, a declarat, vineri, că nu poate susţine prevederile din Codul administrativ care permit folosirea limbii maghiare în administraţie.

„Eu o asemenea prevedere nu pot vota. În România, orice cetăţean, indiferent de etnie – avem 18 etnii –, trebuie să ştie să vorbească şi să scrie în limba română” a declarat Băişanu pentru News Bucovina.

El a explicat că, potrivit prevederilor europene în domeniul minorităţilor naţionale, „tratamentul preferenţial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educaţie şi cultură, decât în cazuri excepţionale”.

Potrivit lui Băişanu, o asemenea prevedere nu poate să fie adoptată de Parlament, întrucât ar genera un precedent periculos şi s-ar ajunge ca în România limba română să nu mai fie singura limbă oficială, urmând ca maghiara să devină, legal, a doua limbă oficială a ţării.

„Este periculos un asemenea precedent. Pericolul nu rezidă din faptul că se vor pune plăcuţe bilingve în toată ţara, ci că se schimbă Constituţia printr-o modificare legislativă şi se introduce o a doua limbă oficială a ţării” a spus Băişanu.

El arată că articolul 13 al Constituţiei stipulează că „în România, limba oficială este limba română” şi nu poate fi de acord ca o altă limbă să fie folosită în administraţie.

„Prin absurd, să ne imaginăm că se vor putea folosi toate cele 18 limbi ale minorităţilor naţionale în administraţia din România. Am transforma România în Babilon. Dacă toate minorităţile naţionale ar cere să se folosească limba lor în administraţie, am avea 18 limbi oficiale în România” a atras atenţia Alexandru Băişanu.

El a subliniat că, mai ales că suntem în Anul Centenar, nu poate fi de acord cu recunoaşterea Ţinutului Secuiesc sau al oricărui alt ţinut, pentru că România este un stat unitar şi indivizibil.

„Nu pot accepta în România o altă limbă oficială decât cea a străbunilor mei” a conchis Băişanu.

Potrivit proiectului de cod administrativ, la art.94., Folosirea limbii minorităţilor naţionale, se prevede: „În unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte”.

„Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).” (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: