Superba sărbătoare a „Sânzienelor”

Sânzienele este o sărbătoare creştină, fiind asociată cu sărbătorirea Naşterii Sf. Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sf. Ioan de la Suceava. Îşi are originea într-un străvechi cult solar şi se pare că denumirea este preluată de la Santa Diana, zeiţă silvestră.

În credinţa populară, Sânzienele erau considerate a fi copiii unor femei frumoase, adevărate preotese ale Soarelui. Sunt divinităţi nocturne ascunse prin pădurile întunecate, care nu sunt umblate de om.

Conform tradiţiei, Sânzienele sunt nişte fiinţe magice care plutesc prin aer sau umblă în noaptea de 23 spre 24 iunie. Ele cântă, dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele, umplu de leacuri şi mirosuri florile, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor. În contrast cu Sânzienele sunt Ielele, care aduc numai rele oamenilor.

Iată că s-a găsit o persoană care iubeşte mai mult tradiţiile populare decât cei care ar trebui să aibă grijă de păstrarea tradiţiilor populare şi să le transmită generaţiilor viitoare, pentru că sunt tezaurul nostru milenar, cum nu are niciun popor din lume. Este vorba de omul de afaceri Dumitru Parasca, care este recunoscut şi ca poet. Cărţile sale se află în bibliotecile multor oameni din zona Rădăuţilor, şi nu numai. A apelat la ajutorul câtorva oameni de afaceri. De fapt sunt 12, care au contribuit la realizarea unei sărbători superbe închinate „Sânzienelor”. Şi locaţia în care s-a desfăşurat manifestarea a fost una de excepţie, o renumită pensiune din Suceviţa.

Domnul Parasca a avut grijă să răspândească vestea pe reţelele de socializare, pentru a veni „cine se crede în putere şi cine are ceva de spus despre această sărbătoare românească care este cunoscută în ţara noastră şi sub numele de Drăgaica”. Şi participarea la anunţul său a fost mai mult decât numeroasă. S-au prezentat 22 de fete candidate la titlul de „Prinţesa Sânzienelor” şi 9 doamne candidate la titlul de „Regina Sânzienelor”. Uitasem să spun că această sărbătoare este la ediţia a treia, celelalte două ediţii desfăşurându-se în alte două localităţi.

Câteva cuvinte despre ambianţa sălii în care s-a desfăşurat concursul, aceasta fiind împodobită cu buchete de flori de Sânziene. Pe fiecare din cele aproape o sută de scaune pregătite pentru spectatori erau puse flori de Sânziene. Amfitrionul, el a fost şi prezentator, îmbrăcat cu cămaşă populară şi cu zâmbetul pe buze întâmpina fetiţele şi doamnele la uşă, urându-le bun venit, urându-le succes în concurs şi punându-le pe cap câte-o coroniţă împletită din flori de Sânziene. În plus, în faţa sălii se mai găseau două panouri: pe unul, ornat cu flori de Sânziene, se aflau aspecte de la manifestările anterioare, iar pe celălalt era desenat un chip frumos de fată, care era încadrat, la fel, cu flori. Am crezut că este portretul unei concurente, lucru care s-a adeverit când i-a venit rândul să evolueze.

Din difuzoarele staţiei de amplificare s-a revărsat deodată melodia „Cântă cucu-n Bucovina”, la auzul ei toată asistenţa ridicându-se de pe scaune, exact ca la intonarea unui imn. Oare melodia aceasta nu este considerată imnul Bucovinei de locuitorii ei? Apoi amfitrionul a salutat asistenţa şi a anunţat câte concurente vor fi. A citit apoi poezia „Regina Sânzienelor”, creaţie personală.

Spectacolul, căci a fost un adevărat spectacol, care s-a desfăşurat pe durata a trei ore, a fost deschis de Alina-Elena Zaharia care, cu farmecu-i deosebit şi recunoscut şi cu vocea ei de privighetoare, a interpretat melodia „Crenguţă de busuioc”, versurile aparţinându-i.

A urmat Coca-Alice Roberta, de 9 ani, din Dorneşti, care-a prezentat eseul „Povestea Sânzianei”, aceasta fiind şi tema concursului la ambele categorii. Şi-aşa le-am ascultat şi admirat pe fetiţele şi doamnele care-au aspirat la cele două titluri: „Prinţesa Sânzianei” şi „Regina Sânzianei”. Printre cele 22 de concurente a evoluat şi Cristina Lungu, din Rădăuţi, o gâgâlice de fetiţă, care nici nu ajungea la microfon, frumoasă ca un trandafir, cea care câştigase titlul de „Prinţesă” la ediţia a doua, de anul trecut. Am remarcat-o şi pe Miruna-Alina Popovici, din Rădăuţi, cu o voce superbă care, pe lângă eseul prezentat, a interpretat şi o melodie de muzică populară în concordanţă cu tematica concursului.

Nu s-a lăsat mai prejos nici fetiţa Teodora Mandici, din Vicovu de Jos, care, la cinci anişori, nu ajungea nici ea la microfon, dar a ţinut pasul cu fetiţele mai mari ca ea. Tocmai de aceea a şi fost răsplătită cu aplauze furtunoase. Am rămas surprinşi că la un moment dat a fost anunţat şi s-a prezentat la microfon… un băiat, Marius Şorodoc, de 13 ani. Şi el ne-a încântat cu vocea lui, dar a evoluat în afara concursului.

Trebuie să vă spun că-n timpul spectacolului două fetiţe s-au foit printre spectatori. Îmbrăcate în frumoase costume naţionale, cu două coşuri în mână, pline cu… gogoşi calde. De-abia la sfârşitul spectacolului am înţeles de ce gogoşile erau fierbinţi. Ele erau pregătite pe loc în bucătăria pensiunii.

Şi-au fost pregătite mai multe decât spectatori, pentru că s-au găsit pe mese şi după terminarea spectacolului.

La un moment dat, amfitrionul a anunţat că s-a prezentat şi concurenta din Timişoara. Spre hazul tuturor a apărut maestrul Emil Ianuş în travesti, care a recitat o poezie, creaţie proprie, despre păţaniile lui ca Sânziană, la întâlnirea c-un flăcău. Modul de interpretare şi conţinutul monologului său au făcut ca spectatorii să se prăpădească de râs. Dar nefiind persoană de sex… feminin, n-a putut intra în concurs pentru o coroană.

Nu le pot menţiona pe toate concurentele, dar vă pot spune că juriul a avut o misiune foarte grea. Am apreciat faptul că nu s-au repetat poveştile spuse de concurente, cu credinţele populare în privinţa Sânzienelor. Trebuie să spun că şi eu am aflat lucruri deosebite, pe care nu le cunoşteam despre această plantă şi această sărbătoare. Felicitări pentru cadrele didactice şi mamele care le-au pregătit pe fetiţe, aceleaşi felicitări şi pentru mamele-concurente. Chiar o mamă a recunoscut c-a fost ajutată de fetiţa ei, care n-a avut curajul să concureze. Am înţeles-o, pentru că fetiţa ei este de… 7 ani.

La categoria „regine” nu s-au prezentat două mame, dar şi-a anunţat evoluţia o concurentă necunoscută din… Timişoara. Pe parcursul concursului amfitrionul a mărit curiozitatea spectatorilor pentru că tot a anunţat că această concurentă este pe drum şi va sosi îndată, doar este destul de lung drumul de la Timişoara. Dar n-aveam ce face, trebuia să aşteptăm şi răbdarea ne-a fost răsplătită.

Amfitrionul a avut grijă să invite şi două ansambluri folclorice renumite din zonă. În ordinea apariţiei în faţa spectatorilor au fost: „Bilcuţa” din Bilca, instructor doamna Elena Negru, şi solistă a acestui ansamblu, şi „Străjăncuţa” din Straja, instructor doamna Elisaveta Teleagă. Costumaţie perfectă la componenţii celor două ansambluri folclorice, interpretare de profesionişti şi aplauze cu căruţa din partea spectatorilor. Se cunosc mâinile măiestre şi gândirea brici ale celor două conducătoare. În cadrul programelor prezentate de cele două ansambluri au avut loc şi momente închinate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Cred că a fost foarte grea jurizarea. Cum să-i departajezi când toţi au fost foarte buni? Şi, totuşi, juriul a analizat temeinic, a cântărit foarte bine şi a acordat premiile aşa cum s-a meritat. Interesant că noi, spectatorii, am arătat cine va lua premiul I chiar din timpul evoluţiei concurentelor. Cea care a luat premiul I într-adevăr a strălucit între toate concurentele.

Premiul I a fost acordat deci Martei Fedorovici din grupul „Străjăncuţa”, premiu în valoare de 1.000 de lei şi mai multe bunuri, premiul de popularitate l-a câştigat doamna Elena Negru, urmând Teodora Puha din Bilca, Boca Ecaterina, elevă la Colegiul „Andronic Motrescu”, Viorica Hapurne. La prinţese au câştigat: Bianca Hrişcă premiul I, Adela Şulea, premiul al II-lea şi Ciobotariu Noelia din Dorneşti. Iar Teodora Puha din Bilca a câştigat locul I şi a fost declarată „Regina Sânzienelor”! Absolut toate concurentele au primit bijuterii şi dulciuri oferite de cele două cofetării. Deci toată lumea a câştigat! În plus, 8 concurente, pe care le-am apreciat foarte mult, au primit din partea subsemnatului câte un exemplar din cartea „La gura sobei cu Badea Toader Hrib,” la fel şi două dintre profesoare.

O asemenea acţiune, plină de respect pentru tradiţiile noastre populare, pentru limba noastră românească, pentru istoria patriei noastre se organizează foarte greu, mai ales să se răsplătească şi concurenţii. Dar domnul Parasca nu este la prima „abatere” de acest fel şi, după câte îl cunosc de câţiva ani, nu se va opri aici. (prof. GH. DOLINSKI; Foto: MIHAI BOICIUC)