Pe fondul temperaturilor ridicate şi a debitului scăzut

Mortalitatea piscicolă de pe râul Suceava, urmare a deversărilor de ape industriale de la Ambro în canalul colector al ACET, dar şi a dejecţiilor vidanjabile direct în canalizarea oraşului

> Ştefan Groza, directorul ACET, spune că, de două ori pe lună, există şocuri de intrare în staţia de epurare proprie, cel mai probabil de la Ambro, însă de pe 12 iunie, de când colectorul de la fostul CCH este monitorizat, funcţionarea a revenit în parametri >„În special seara, după ora 18, o serie de vidanje tranzitează oraşul şi deversează nu în staţia de epurare, aşa cum este prevăzut în contracte şi în procedură, ci în diverse cămine şi canale colectoare de la periferia localităţii” a punctat directorul general al ACET Suceava >Prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele CJSU, consideră că este nevoie de o întâlnire, cu toate instituţiile implicate şi cu autorităţile locale, „pentru că, se pare, suntem depăşiţi de situaţie”

Poluarea accidentală care a provocat mortalitate piscicolă pe râul Suceava, în aval de localitatea Tişăuţi, respectiv de staţia de epurare a ACET, prestatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, a făcut obiectul şedinţei extraordinare, de ieri, a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Directorul general Ştefan Groza şi-a asumat răspunderea pentru o parte din cele întâmplate, însă a ţinut să pună în vedere că acestea nu ţin exclusiv de ACET.

„Este regretabil că s-a întâmplat acest lucru, dar ACET Suceava consideră că mortalitatea piscicolă înregistrată pe râul Suceava, în aval de staţia de epurare, a fost rezultatul unui cumul de cauze, multe dintre ele neintrând în zona de responsabilitate a operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare” a subliniat Ştefan Groza.

Prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele CJSU, a precizat că „după analizele efectuate, mai degrabă sau mai târziu decât a trebuit, a rezultat că, practic, a fost o problemă tehnică, pentru că aceasta s-a ivit după staţia de epurare”. Mirela Adomnicăi i-a cerut lui Ştefan Groza ca pe lângă măsurile de monitorizare să întărească colaborarea cu instituţiile competente să intervină, „pentru că în momentul în care acţionăm cu severitate şi pagubele înregistrate sunt mai mici”. Directorul Groza s-a simţit dator să vină cu clarificări, neferindu-se să spună că la înrăutăţirea situaţiei ar fi contribuit şi Ambro, care a evacuat ape industriale în canalul colector al ACET, ocolind propria staţie de epurare. De asemenea, Groza susţine că nu poate controla vidanjarea foselor septice şi a bazinelor vidanjabile din jurul Sucevei, cerând sprijin Poliţei Locale, astfel încât vidanjele să nu mai fie golite în canalele căminelor de la marginea Sucevei.

„Să nu se înţeleagă că fost vorba despre o deversare accidentală, despre o funcţionare deficitară. Staţia de epurare funcţionează în mod continuu, 24 de ore din 24, deci nu a fost un debit deosebit faţă de cel normal, care rezultă din procesul de epurare. Dar, pe fondul depăşirii parametrilor la intrarea în staţia de epurare – şi aici îmi asum ceea ce spun –, este în discuţie veşnica problemă cu Ambro. Ambro nu ar trebui să aducă ape industriale în colectorul care se află în incinta fostului combinat de celuloză şi hârtie şi care, apoi, să ajungă în staţia de epurare a municipiului Suceava. Ambro are o staţie de epurare separată, însă, constat, de-a lungul timpului, că de două ori pe lună ne întâlnim cu aceste şocuri de intrare în staţia de epurare. De aceea am luat măsura monitorizării colectorului C, prin prelevarea de probe, iar de când facem acest lucru, de pe 12 iunie, staţia funcţionează normal, este în parametri. Pe de altă parte, avem o problemă şi cu operatorii care fac vidanjare. Unii au contract şi sunt autorizaţi, însă au apărut pe piaţă şi persoane fizice care deţin vidanje. În special seara, după ora 18, aceste vidanje tranzitează oraşul şi deversează nu în staţia de epurare, aşa cum este prevăzut în contracte şi în procedură, ci în diverse cămine şi canale colectoare de la periferia localităţii” a punctat Ştefan Groza, directorul general al ACET Suceava, subliniind că societatea nu are personal suficient astfel încât să le supravegheze pe toate.

DSVSA a amendat ACET cu de 12.000 de lei pentru „neasigurarea protejării peştilor împotriva intoxicării”, iar SGA a dat o amendă de 35.000 de lei pentru „neanunţarea cu privire la producerea unei poluări accidentale”

Dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv la Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) a precizat că la momentul sesizării doi specialişti ai instituţiei s-au deplasat la faţa locului, constatând fenomenul de mortalitate la peşti mari, „care au, probabil, nevoie de mai mult oxigen”. „Am recoltat probe de apă şi de peşti şi, analizându-le, la aceştia din urmă s-au constatat hemoragii masive, ca urmare a hipoxiei. Chiar şi în buletinul de analiză se specifică insuficienţa oxigenului sau lipsa acestuia” a arătat dr. Dănuţ Corneanu, menţionând că, potrivit legii, DSVSA a aplicat ACET o amendă contravenţională în valoare de 12.000 de lei, pentru netratarea apelor reziduale şi neasigurarea protejării animalelor/peştilor împotriva intoxicării.

Daniel Drăgoi, directorul executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor, a precizat că ACET a fost amendată cu 35.000 de lei pentru „neanunţarea unităţilor de gospodărirea apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale”. „Dacă eram anunţaţi, interveneam la barajul Mihoveni, prin eliberarea unei cantităţi mai mari de apă, pentru a face diluţia în aval. În amonte de ACET nu am găsit peşte mort, apa era limpede, reieşind foarte clar şi din analize că oxigenul era sub limite, ca urmare a deversării de ape neepurate” a specificat Daniel Drăgoi, adăugând că la înregistrarea de mortalitate piscicolă a contribuit un cumul de factori, printre care şi temperaturile ridicate şi debitul scăzut al râului Suceava.

Mortalitate piscicolă s-a constatat pe o distanţă de circa 3 km, pe ambele maluri ale râului Suceava, pe tronsonul cuprins între punctul aflat la 200 de metri în amonte de puntea Lisaura şi puntea de la Tişăuţi. În zonă a fost adunată o cantitate de 249 kg de peşte mort, aceasta fiind dirijată înspre incinerare, la o firmă autorizată.

În cele din urmă, prefectul Mirela Adomnicăi, în calitate de preşedinte al CJSU, a considerat că este nevoie de o nouă întâlnire, cu toate instituţiile implicate şi autorităţile locale, „pentru că se pare că suntem depăşiţi de situaţie”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: