Note de lector

„Lumea se grăbeşte. Viitorul? România Mare”

Recent a apărut la Editura PIM, Iaşi, cartea „Lumea se grăbeşte. Viitorul? România Mare”, autor coordonator, scriitorul ieşean Ion N. Oprea. Volumul cuprinde studii, articole eseuri, documente de arhivă realizate de… scriitori, jurnalişti, oameni de ştiinţă şi cultură, toţi membri ai Cenaclului literar la distanţă, coordonat de acelaşi INO.

Şi în acest volum sunt prezenţi bucovineni-suceveni prin texte încadrate în tema abordată sau numai în Catalogul autorilor Cenaclului literar la distanţă. Avem în vedere pe Ion Grămadă şi Mihai Bejenariu – Câmpulung Moldovenesc, Silvestru Pânzariu-Siret, Luca Bejenaru şi Petru Bejinariu – Rădăuţi. „Lumea se grăbeşte – Încotro valorile ei? Cuvinte”, scrie economistul-cărturar Ion Grămadă, întemeietorul Muzeului din Câmpulung Moldovenesc, pornind de la exprimări înţelepte şi deci folositoare pentru orice fel de vârstă şi profesie. (Dumi Brad, Giovani Arpino, Horaţiu, George Sand, Paulo Coelho, Mihail Sadoveanu). Muzeul Etnografic „Ion Grămadă” din Câmpulung Moldovenesc, spaţiu destinat culturii populare, un tezaur cultural pentru Bucovina şi nu numai şi un mod durabil şi folositor de păstrare a identităţii noastre istorice. Autorul se opreşte şi ne prezintă, cu argumente, modalităţile în care ne putem păstra valorile şi identitatea de neam şi ţară. „În perioada învolburată pe care o trăim, se pare că –  încet, încet – ne risipim valorile, ne pierdem identitatea spirituală. Soluţia este să ne întoarcem acasă, unde e şi Mama şi Patria”, scrie Ion Grămadă.

În continuare sunt aduse în pagina de carte citate semnificative pentru această temă semnate de Victor Eftimiu, Neagu Djuvara, Adrian Alui Gheorghe, Emil Simion, Lucian Blaga. Amintirile îi aduc în minte şi în sflet autorului momente din trecut cu autentică semnificaţie privind trecerea implacabilă a timpului, dar şi acumularea de valori în timp pe care ar trebui să le folosim ca pe o unealtă. Autorul continuă cu alese comentarii privitoare la graba trecerii timpului, comentarii susţinute de alte cugetări extrem de frumos alese şi aşezate în text. În final, muzeograful Ion Grămadă ne vorbeşte despre cum „cuvântul are puteri magice, uneori simpla lui rostire poate declanşa gestul împlinirii”.

În textul „De ce şi încotro se grăbeşte lumea cu valorile ei” profesorul Mihai Bejenaru începe  cu întrebarea „Ce-i lumea şi care-s valorile ei ?”. După explicaţiile oferite de autor la aceste întrebări, domnia sa se ocupă de problemele de religie, filosofie, natură, umanitate şi despre România care „este un stat, o ţară şi un popor cu morală creştină-ortodoxă”. Aceste realităţi sunt aduse la zi cu explicaţiile, dar şi cu presupuse date viitoare ale evoluţiei lumii.

Profesorul Silvestru Pânzariu îşi exprimă direct convingerile, inclusiv nemulţumirile faţă de starea socială a oraşului Siret din zilele de astăzi, în textul „Planeta se grăbeşte…”. Astfel de convingeri ale unui om de şcoală de-o viaţă, om cu cartea în mâini ani şi ani, ar trebui nu luate în seamă, ci studiate de specialişti şi puse în practică de administraţia locală. Sunt aici prezente şi convingerile privind diferenţele dintre pensionari privind sumele lunare primite: unii cu 20.000 lei pe lună şi alţii, între care şi domnia sa, cu 2000 lei pe lună !”

Elogiose sunt afirmaţiile privind oraşul Cernăuţi „oraşul adolescenţei lui Eminescu, să-i admir statuia minunată din centru sau bustul din curtea casei lui Aron Pumnul…”. Dar trecerea din susul Bucovinei la Cernăuţi înseamnă doar restricţii de tot felul. În partea de sfârşit, profesorul Silvestru Pânzariu mai subliniază cum se uită obiceiurile, tradiţiile, marile personalităţi culturale în această parte de Bucovina. Şi în acest volum găsim acea temeinică argumentaţie promovată de Luca Bejenaru în textul intitulat „Ne grăbim, nu ne grăbim,… tot acolo ajungem”. Spre a fi deplin convingător, afirmaţiile, descrierile sau opiniile sunt susţinute de citate, păreri sau trimiteri la cărţile unor autori precum Marin Preda şi Mihai Eminescu. Din aceste pagini deducem uşor mâhnirea, ba chiar revolta autorului faţă de distrugerea codrilor Bucovinei: „Munţii noştri au fost goliţi, au ajuns pleşuvi. Unde-i faima lor de cândva?… Dacă se va defecta într-o zi «drujba lui Dumnezeu» şi ferăstraiele austriece de la Sebeş şi Dorneşti, atunci vor renaşte codrii noştri spre a străjui izvoarele ce vin din veac”. Cu aceleaşi argumente raţionale şi reale sunt abordate problemele şcolii, ale educaţiei.

Nu voi dezvolta tema pe care am prezentat-o sub titlul „Cel mai frumos şi adevărat despre educaţie a scris Mihai Eminescu”, dar voi menţiona că „a vorbi despre educaţie a devenit imperativ”. Şcoala în viziunea lui Eminescu, despre metodele de învăţare cu raportul dintre memorie şi judecată, despre educaţie în manuscrisele lui Eminescu…. ” Învăţarea şi preţuirea limbii române sunt îndatoriri ale şcolii în procesul de creştere şi formare a copiilor Astăzi, când o mulţime de cuvinte străine năvălesc în limba română”… cerinţa identităţii noastre ca neam şi ţară trebuie apărată precum hotarele ţării.

Sunt aduse în paginile acestui volum şi scrieri semnate de Zoe Dumitrescu Buşulenga, Andrei Pleşu, Adrian Păunescu, Gheorghe Creţu, Otilia Cazimir, Valeriu Tudor ş.a.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: