Se-ntorc fiii la matca strămoşească

Frătăuţii Vechi – o aşezare din Bucovina, din Depresiunea Rădăuţilor, cu un cadru natural de poveste, cu oameni minunaţi, mândri, gospodari, credincioşi şi care ţin foarte mult la tradiţiile strămoşeşti. Când spun aceste lucruri, mă gândesc la faptul că această aşezare este atestată documentar încă de pe vremea slăvitului şi măritului domnitor, voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Nu-i o localitate mare. Are ceva peste 4400 de locuitori. În schimb, are parte de oameni, după cum am arătat mai sus, dar şi de conducători pe măsura lor. Mă gândesc doar la domnul inginer Vasile-Artimon Ionesi, actualul primar al localităţii, care-o păstoreşte de peste 10 ani. Şi ştiţi proverbul românesc: „Tonul face muzica”. Şi cum primul gospodar al comunei se implică în toate cele care privesc localitatea, sătenii nu pot sta cu mâinile în sân. Aşa a fost şi cu recenta „Întâlnire cu fiii satului”, ediţia a treia, la care am avut onoarea şi cinstea de-a fi invitat şi eu, participând cu mare bucurie.

Manifestarea a debutat cu prezentarea unui mesaj filmat, proiectat pe un ecran. Era vorba de mesajul filmat cu Vasile Ţâbric, pe când trăia, recunoscut rapsod popular, pe care l-am cunoscut la prima ediţie. Mesajul era în versuri, aşa cum obişnuia el. Am reţinut din acel mesaj, care era de câteva minute şi care era adresat fiilor satului, răspândiţi prin lume: „Veniţi acasă cât mai mulţi/ Că azi e zi de sărbătoare/ Aici, la noi, la Frătăuţi.”

Domnul primar a urat apoi bun venit fiilor satului, la această sărbătoare, care s-au întors de pe alte meleaguri, cărora le va prezenta un frumos program artistic realizat numai cu forţe locale. A precizat că serbarea de astăzi este dedicată şi Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Doamna Veronica Buzic, bibliotecară, şi una dintre protagonistele organizării acestei întâlniri, i-a felicitat pe cetăţenii care vin de 3 ani la „Sărbătoarea fiilor satului” din Suceava, Gura Humorului, Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Bucureşti şi din alte localităţi. Ei au lăsat totul deoparte şi au purces la drum pentru a-şi întâlni rudele, prietenii sau simpli cunoscuţi. „Şi-n aceste zile să ne gândim cu recunoştinţă şi la cei care acum un secol au luptat şi-au înfăptuit marea Unire” a conchis doamna.

Laura Ivănuţă, o tânără foarte frumoasă, lucrător în cadrul MI Suceava, prezentatoarea spectacolului, a spus printre altele: „Am învăţat de la părinţi şi de la cadrele didactice să nu uit ce-am învăţat şi, mai ales, pe cine m-a învăţat. Pentru început vă voi cânta o horă de la noi, numită «Bună sara, nuntă aleasă», creaţia mea. Este vorba de un episod din nunta ţărănească de la noi din Frătăuţi.” Apoi, împreună cu elevul Tudor Pînzar, a interpretat o doină închinată celor care s-au jertfit pentru întregirea ţării. De menţionat că pentru fiecare număr care urma, avea ceva de spus.

Nelipsită de zeci şi zeci de ani de la manifestările culturale, Călina Cazacu, rapsod popular, bunica lui Tudor, a prezentat o baladă închinată celor care s-au jertfit pentru reîntregirea ţării. A creat un moment de excepţie. Exemplific cu câteva versuri: „C-aşa-i mamă, la război/ Dintr-o sută scapă doi/ Că se duc cu miile/ Şi se-ntorc cu zecile/…Să ştii că m-am logoditu/ C-un obuz în chept pălitu/ Mi-i găsî, nu mi-i găsî/ Acolo eu oi putrezî./” Am remarcat glasul ei melodios, plăcut, feminin, dar şi puternic de s-au cutremurat pereţii când a cântat. Nu degeaba-n sală s-a făcut şi linişte perfectă.

Atmosfera s-a schimbat brusc prin intrarea în scenă a formaţiei de jocuri populare a şcolii. Fetele au schimbat atmosfera prin mişcările lor graţioase şi-având un bogat desen de scenă. Nu degeaba spectatorii le-au răsplătit cu aplauze furtunoase şi generoase.

Fetele au rămas în scenă după ce-au jucat, asigurând decorul şi jucând în spatele Iuliei Irini, o fetiţă frumoasă din clasa a VI-a, care-a interpretat melodia „Suntem două surioare”. Foarte talentată, foarte frumoasă, cu o voce caldă şi-o pronunţie şi frazare foarte corecte.

Surprizele nu s-au terminat. A fost prezentată Elena Bejenariu, rapsod popular, recunoscută în toată zona, şi nu numai, care, la cei 74 ani ai ei, a încântat publicul cu un adevărat poem despre satul natal, oamenii lui, dar şi despre cei care-au înfăptuit Unirea.

Au urmat alte două flori din grădina de talente a Bucovinei: Alina Zaharie din Măneuţi şi Oana Ionesi. Pe bună dreptate, prezentatoarea le-a numit, pe fiecare în parte, floricele care duc mai departe tradiţiile strămoşeşti, folclorul şi portul nostru popular. Se cunoaşte că Alina cântă mai de demult. Are vocea şlefuită şi când intră în scenă, toată este numai a ei. Cu câtă mândrie îşi purtau cele două fetiţe costumul popular chiar din Frătăuţi.

Şi cum Frătăuţii este un izvor de talente, indiferent de vârstă, am apreciat şi evoluţia doamnei Elena Grigoraş, alt rapsod popular al satului, care cântă şi ea de zeci de ani. Ascultând-o, nimeni nu spune că dânsa este o simplă ţărancă din Bucovina.

www.romanidecentenar.ro

Un moment delicat l-a constituit apariţia formaţiei de dans formată din elevi din clasele a VI-a şi a VII-a. Aceştia au interpretat un vals. Costumaţia adecvată, superbă combinaţia fustă-ie la fetiţe, dar şi superbă evoluţia întregii formaţii. Au fost aplaudaţi mult de public. Meritul este şi al doamnei profesoare care i-a instruit. Mi-a plăcut întrebarea unei mame de lângă mine: „Ce joc mai este şi acesta?” deci e bine să pătrundă la sate şi jocuri de genul acesta.

Încheierea primei părţi –muzică, joc popular, poezie – a făcut-o tot tânăra Laura Ivănuţă. A interpretat cântecul „Mândră-i hora-n Bucovina”. Cântecul te îndemna să te ridici de pe scaun şi să joci. Dar… n-a jucat nimeni. Cred că spectatorii au fost vrăjiţi de vocea tinerei.

În partea a doua, domnul primar a amintit că la ediţia trecută s-a acordat titlul de „Cetăţean de onoare” şi fostului sportiv Gheorghe Savu, care n-a putut veni şi nici n-a trimis pe nimeni să-l reprezinte. Acum s-au înmânat diploma şi placheta unei nepoate de-a sa, titularul diplomei fiind plecat în străinătate, într-un turneu.

Unui număr de 11 cupluri, căsătorite acum 50 de ani, li s-a înmânat câte o diplomă, doamnelor şi câte un trandafir, precum şi o sumă de bani. N-au contenit aplauzele cât timp li s-au înmânat diplomele. Gestul primarului şi al consiliului local a fost unul superb, emoţionant.

În sală, venită de departe, de la Iaşi, se afla şi doamna Bica Ionesi, soţia regretatului universitar Liviu Ionesi. Cu glasul tremurat, copleşită de emoţie, a mulţumit domnului primar pentru cele spuse despre soţul ei. Acesta a vorbit despre personalitatea distinsului dispărut acum câţiva ani, cât şi despre cărţile sale. Pentru cei 90 de ani împliniţi, şi nu numai, distinsa doamnă Ionesi a primit un superb buchet de flori şi ropote de aplauze. A spus că va reveni la Frătăuţi atâta timp cât sănătatea îi va permite. Menţionez că doamna Ionesi a fost adusă de un nepot, Viorel Ionesi, şi el cadru didactic universitar la Iaşi.

În continuare am avut în faţa noastră 3 autori de cărţi: dr. Constantin Ciotău, prof. Iacoviţă şi Emilian Oniciuc. În ordinea amintită, au vorbit şi prezentat cărţile: „Toxicologie alimentară”; „Culegere de matematică pentru ciclul gimnazial” (a noua carte) şi „Literatura din călimară” (antologie de versuri – a patra antologie).

Medicul şi-a prezentat biografia şi cum a susţinut examenul de doctorat. Profesorul Iacoviţă a vorbit despre colecţia „Matematica de la simplu la complex”, pe care a iniţiat-o, ajungând la al nouălea volum pentru clasele V-VIII. Emilian Oniciuc a prezentat antologia de versuri, arătând cum a realizat-o luând legătura cu poeţi din ţară.

Şi au mai fost trei momente destul de lungi. Domnul primar, ajutat de doamna Buzic şi de mai multe cadre didactice, a înmânat tuturor (!) spectatorilor „Diplome de participare”, pentru ca nimeni să nu uite că a fost la o asemenea sărbătoare. Pe aceste diplome, printre altele, scria „Cunoaşte-ţi şi iubeşte-ţi locul natal, iar la vremea ta adaugă ceva la înflorire!” Superb îndemn !

Tinerele soliste, fără excepţie, au trecut apoi pe rând la microfon şi-au încântat spectatorii cu o mulţime de cântece populare bucovinene. Acum au putut să se dezlănţuie şi să prezinte şi cântece cu strigături. A fost exact ca la o nuntă.

Primarul, mulţumind tuturor pentru participare şi urându-le multă sănătate, i-a invitat pe toţi (şi cred că erau peste două sute) să guste sarmale şi cozonac, stropite c-un vin de soi. Şi-aşa, la mesele întinse ad-hoc, acoperite cu bucate, s-au aşezat toţi, inclusiv copiii, în timp ce sala răsuna de cântecele fetelor. Eu m-am îndreptat repejor spre casă, după degustare, dar şi ei, după cum se porniseră, s-ar putea să mai chefuiască şi astăzi. (Prof. GH. DOLINSKI)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: