Eminescu azi

Cu Eminescu vom exista peste veacuri

 Comemorarea lui Mihai Eminescu la Cernăuţi la 15 iunie, când s-au împlinit 129 de ani de la trecerea lui în eternitate, a constituit încă un prilej de a evalua starea în care se află cultura, limba maternă şi spiritualitatea noastră naţională în acest colţ de Ţară Ştefană. Încercările grele la care sunt supuşi aproape zilnic românii din regiune, dar şi din toată Ucraina, pentru a-şi putea păstra identitatea, sunt cunoscute şi de forurile internaţionale, şi de oamenii de rând din ţările vecine. Astfel că astăzi nu mai constituie o noutate pentru nimeni încercările statului ucrainean de a asimila minorităţile naţionale prin adoptarea unor legi care încalcă şi Constituţia ţării.

Manifestarea de comemorare a Poetului nepereche la Cernăuţi a fost organizată, ca de obicei, de Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi. Ca şi în alţi ani, acţiunea de comemorare a început cu depuneri de coroane şi flori la bustul poetului din curtea casei lui Aron Pumnul, casă în care, în urmă cu mai bine de 25 de ani, se prefigura să fie inaugurat muzeul literar-memorial „Mihai Eminescu”. Din păcate, după cum a subliniat scriitorul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, intenţia rămâne doar pe hârtie iar sprijinul financiar din partea statului român nu vine.

Doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuţi, a menţionat importanţa păstrării memoriei lui Eminescu în nordul Bucovinei, la Cernăuţi şi în alte localităţi, legate indisolubil de viaţa şi începutul creaţiei poetice a Poetului nepereche. Prin Eminescu, a spus dumneaei, noi comunicăm cu civilizaţiile altor ţări şi avem ieşire spre universalitate.

Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, a apelat la unitate în numele păstrării identităţii naţionale prin limbă, cultură, spiritualitate. Mai mult chiar, a propus să se revină la o singură societate culturală românească, aşa cum era prin anii 1989 – 1991, când toţi intelectualii şi cei mai conştienţi români făceau parte din Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”. Cele peste 20 de societăţi culturale româneşti de astăzi ar fi cazul să devină din nou secţii ale acesteia, cum erau până în 1991. Referitor la starea casei lui Aron Pumnul a subliniat că dacă permitem prăbuşirea ei din cauza ploilor, atunci va fi o adevărată crimă în faţa tuturor românilor din lume.

Tot la problema restaurării casei lui Aron Pumnul s-a referit şi Romeo Crăciun, redactorul săptămânalului „Libertatea cuvântului”, propunând ca toate lucrările necesare pentru aceasta să fie finanţate de mai mulţi oameni de afaceri din regiunea Cernăuţi şi să nu mai aşteptăm mila cuiva.

La depunerile de flori la statuia poetului din centrul Cernăuţilor au participat reprezentaţi ai administraţiei regionale de stat, consiliului regional, primăriei oraşului, Consulatului General al României la Cernăuţi, ai societăţilor culturale, şcolilor şi altor instituţii de stat şi publice.

După aceea, potrivit programului, la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” s-a desfăşurat simpozionul „Eminescu şi Bucovina”. În cuvântul de deschidere, preşedintele societăţii, Vasile Bâcu, a prezentat pe scurt şi exponatele unei mici expoziţii de desene pe tematică eminesciană ale elevilor şcolii de pictură din Herţa.

Doamna Eleonora Moldova, Consulul General al României la Cernăuţi, prezentă la manifestare împreună cu domnul Ionel Ivan, ministru consilier, i-a felicitat pe participanţii la simpozion şi pe toţi românii din ţinut cu prilejul zilelor Eminescu şi a acţiunilor organizate în mai multe localităţi din regiune, amintind că prin opera ne-muritoare a poetului noi comunicăm atât cu trecutul, cu istoria neamului românesc, cât şi cu prezentul, dar şi cu viitorul literaturii şi culturii noastre naţionale, încadrându-ne în circuitul valorilor culturale europene şi universale.

Moderatorul simpozionului, poetul Ilie T. Zegrea, a menţionat importanţa unei asemenea discuţii în acest an, simbolic pentru tot poporul român, şi a accentuat asupra necesităţii de a reveni mereu la opera lui Mihai Eminescu, unde găsim răspuns şi la multe provocări ale timpului nostru. Iar cele mai actuale şi importante probleme sunt păstrarea limbii materne în învăţământul şcolar şi restaurarea casei unde a locuit Aron Pumnul. Or, această casă este un vestigiu naţional şi cea mai sigură urmă a Poetului naţional lăsată în oraşul copilăriei sale. Iar despre Eminescu şi Bucovina ar trebui să vorbim în două planuri: Eminescu bucovineanul, născut din părinţi bucovineni, cum menţionează istoricii literari, şi provincia Bucovinei în opera sa.

Criticul literar Ştefan Broască a prezentat un comunicat pe tema situaţiei din Bucovina pe timpul când tânărul Mihai Eminovici era elev la Cernăuţi şi importanţa operei lui literare în contextul realităţii de astăzi. El a subliniat că, în fond, Eminescu s-a format în tinereţe anume în capitala Bucovinei, avându-i ca profesori pe Aron Pumnul, Ion a lui Gheorghe Sbiera şi alţi oameni iluştri ai culturii noastre naţionale, astfel că în privinţa paternităţii lui ca bucovinean totul este clar. Astăzi pentru toată lumea din septentrionul bucovinean este importantă opera lui raportată la realităţile noastre. Şi nu există niciun dubiu că ceea ce spunea Poetul nepereche şi publicistul Eminescu despre această provincie a Moldovei istorice, cu un secol şi ceva în urmă, este deosebit de actual şi pentru noi. În special dacă ne referim la păstrarea limbii materne şi a culturii noastre naţionale în situaţia când organele puterii tânărului stat ucrainean duc o politică de deznaţionalizare şi asimilare forţată a minorităţilor naţionale, inclusiv a românilor din Ucraina.

Tot despre problemele şcolii a vorbit şi doamna Elena Tovarniţchi, profesoară de limba şi literatura română la liceul „Mihai Eminescu” din comuna Carapciu pe Siret. Dumneaei a menţionat că pe timpul când era elevă la şcoala din sat şi apoi studentă la Institutul Pedagogic din Bălţi, Republica Moldova, pentru studierea operei eminesciene se aloca un număr mai mare de ore. În ultimii ani, din păcate, programa şcolară prevede o reducere a numărului de ore pentru studierea limbii şi a literaturii române, în pofida faptului că, potrivit Constituţiei, avem aceleaşi drepturi de care se bucură şi elevii ucraineni. Dar, în pofida acestor impedimente, opera lui Eminescu este studiată în şcoală chiar din clasele primare, elevii având posibilitatea să citească versurile poetului şi în manualele şcolare, dar şi în volumele lui aflate în fondurile bibliotecilor publice.

Despre Bucovina, Mihai Eminescu şi problemele de astăzi cu care se confruntă comunitatea românilor din Ucraina au mai vorbit scriitorii Mircea Lutic, Simion Gociu, alţi participanţi la manifestarea de comemorare a Poetului nepereche.

Un moment cu totul deosebit în cadrul manifestării l-a constituit recitalul de versuri eminesciene şi versuri dedicate poetului susţinut de elevii Darius Neagoe, Dumitru Ungureanu, Cristina Gabanova, Maria Saftencu, Constantin Costaş, Diana Verenca, Alexandru Costiuc şi Elena Postebi de la şcolile româneşti din Cernăuţi.

În concluzie, putem afirma că opera eminesciană este actuală atât prin limba frumoasă, pe care trebuie s-o învăţăm şi s-o apărăm, cât şi prin mesajul adresat cititorilor din toate timpurile. Iar românii din Cernăuţi au cea mai mare obligaţie: de a salva urmele Poetului nepereche lăsate în această urbe a tinereţii sale. Casa lui Aron Pumnul trebuie restaurată şi redată tuturor românilor din lume, urmând să devină un loc de pelerinaj, o Mecca a întregului nostru neam. Or, anume cu Eminescu şi cu opera lui avem uriaşa şansă de a exista peste veacuri, în marea comunitate a culturii şi civilizaţiei umane.

Il. TUDORAN

În imagini: moment de la depunerile de flori la bustul poetului din curtea casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi; secvenţe de la simpozionul desfăşurat la sediul societăţilor româneşti din Cernăuţi.; Vasile Paladean şi Marin Gherman

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: