Teatrul ca lecţie de viaţă

Zilele Teatrului Matei Vişniec

„Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele”

„Omul de zăpadă s-a dus la plimbare,/ Vrea să vadă lumea care i se pare/ Plină de surprize şi extrem de mare,/ Doldora de semne mari de întrebare./ Omul de zăpadă vrea să ştie cine/ A născocit timpul şi dacă e bine./ Vrea să ştie dacă ar putea să treacă/ Pe un sloi de gheaţă dincolo de viaţă…/ Omuleţul nostru ne va povesti/ Cum se joacă timpul cu verbul «a fi»,/ Cum sughite viaţa la timpul trecut,/ Cum să iei povestea de la început.”

„Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” este o poveste despre iubire, bunătate, bucurie, altruism. Este o poveste despre trecerea nemiloasă a timpului, despre viaţă şi ce lasă în urmă ei când este trăită frumos. Spectacolul regizat de Aurelian Bălăiţă, producţie a Teatrului „Luceafărul” din Chişinău, reuşeşte să surprindă şi să transmită cu gingăşie fineţea textului dramaturgului Matei Vişniec. Decorul de poveste, costumele, interacţiunea cu sala au fascinat copiii, dar şi adulţii.

„Unde credeţi că se stochează timpul copii?” a fost una dintre întrebările omului de zăpadă. „În ceas şi în cap” a fost răspunsul unui copilaş (de 4-5 ani) care nu şi-a luat ochii de la scenă.

 Dacă cei mici au fost captivaţi de personaje şi au reacţionat la apariţia fiecăruia, adulţii au trăit la un alt nivel drama omului de zăpadă şi au fost impresionaţi de profunzimea mesajului, a întrebărilor şi conceptelor filosofice ce apar în fiecare scenă a spectacolului.

„Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele” este o poveste „doldora de semne mari de întrebare”, o poveste plină de căldură şi speranţă, un vis.

„Dragă Elena Sergheevna”

„Dragă Elena Sergheevna” de Ludmila Razumovskaia, în regia lui Mădălin Hâncu, a fost propunerea Teatrului „Bacovia” din Bacău pentru festivalul „Zilele Teatrului Matei Vişniec”, ediţia a II-a.

„Ce este binele? Ce înseamnă să faci un bine? În contextul poveştii noastre ne putem întreba ce înseamnă să fii bun într-o societate coruptă? Câţi dintre noi suntem cu adevărat incoruptibili? Spectacolul este încercarea mea de a oferi un răspuns la aceste întrebări. În acest moment nu ştiu ce înseamnă. Iată misiunea noastră şi direcţia spectacolului. Un spectacol despre natura binelui într-o lume coruptă” spune regizorul Mădălin Hîncu despre „Dragă Elena Sergheevna”.

„Dragă Elena Sergheevna” este un spectacol foarte intens, cu un mesaj extrem de puternic care pune în discuţie tema dificilă a conflictului între generaţii, a diferenţelor antinomice de principii şi valori şi examinează lucid diversele dimensiuni ale binelui şi răului.

Elevii, exponenţi ai generaţiei tinere, îşi argumentează solid poziţia, idealurile, dorinţa de a reuşi într-un sistem social corupt, în totală contradicţie cu viziunea Elenei Sergheevna, profesoară de matematică, o adevărată Antigonă (cum o descriu elevii) în încercarea de a le insufla valorile şi principiile de la care ea nu se abate.

Actorii au intrat impecabil în roluri. Concepţia regizorală şi realizarea fără cusur, decorul deosebit de expresiv, au sporit impactul mesajului textului Ludmilei Razumovskaia, angajând spectatorul într-o analiză profundă a temelor propuse.

„Dragă Elena Sergheevna” a stârnit emoţii adânci şi a lăsat urme de neşters în memoria publicului.

„Visul unei nopţi de vară”

 Teatrul „Fani Tardini” din Galaţi revine în festivalul sucevean de teatru cu spectacolul „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, în regia lui Eugen Gyemant.

 Regizorul Eugen Gyemant a gândit „Visul unei nopţi de vară” ca o parodie, un spectacol spumos pe care publicul l-a gustat din plin. S-a pus accentul pe spectacolul din spectacol, pe munca şi chinurile meseriaşilor în încercarea de a stăpâni arta actorului, spre deliciul publicului care a reacţionat cu înflăcărare la fiecare apariţie pe scenă a lui Chitră (Dan Căpăţână), Fundulea (Ionuţ Alexandru Moldoveanu), Suflete (Vlad Ajder), Flămânzilă (Aureliu Bâtcă), Botgros (Cristian Gheorghe) şi Cuibarică (Răzvan Clopoţel).

Extinderea spaţiului scenic în sală, printre spectatori, a creat o atmosferă de apropiere între actori şi public, iar elementele de magie (scrisorile care se aprind şi ard) au fost primite cu surpriză şi entuziasm. A fost seducătoare prestaţia spiriduşului Puck (Vlad Volf) care îşi îndeplinea îndatoririle faţă de stăpânul său ba într-o manieră amuzantă, ba periculoasă, ba graţioasă, cu mişcări frumoase, armonioase de felină.

 Spaţiul Teatrului Municipal „Matei Vişniec” s-a dovedit a fi neîncăpător pentru spectatorii ce-şi doreau să vadă spectacolul şi care au mai rămas o vreme în faţa Teatrului Municipal „Matei Vişniec” sperând că printr-o minune vor putea intra.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: