> Începuturile şi evoluţia presei bucovinene au fost evocate de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi, autor al unei teze de doctorat cu această tematică > Cristina Slavic, de la Muzeul Bucovinei, a evidenţiat că, pe 25 decembrie 1989, apărea, scriind despre Revoluţie, „Crai nou”, în acele zile tumultuoase apărând „Tinerii revoluţiei”, „Arboroasa” şi „Nord Press”, din 1995 „Monitorul de Suceava”, iar ulterior „Obiectiv de Suceava” şi „Jupânu’” > „O naţiune este sănătoasă, iar o democraţie este funcţională, dacă pionul de bază, libertatea presei, funcţionează” a spus Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava
Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” au organizat expoziţia „Presa din Bucovina, 1860-2018”. Vernisajul a avut loc joi seara, pe 3 mai, dată la care este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Evenimentul a fost
inclus în calendarul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri. „Cu toţii ne-am străduit astfel încât să aducem în faţa vizitatorilor noştri crâmpeie din aceste epoci istorice” a spus Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei.
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a urat „La mulţi ani!” oamenilor de presă de la toate instituţiile mass-media din judeţ, ca şi reprezentanţilor organelor de presă centrale. „Sunt 25 de ani de când a fost legiferată Ziua Mondială a Libertăţii Presei şi am socotit că în Anul Centenar merită să stăm câteva minute de vorbă şi să vizionăm expoziţia despre istoria presei din Bucovina până în prezent, deci una de peste 175 de ani. Este o activitate vie, cu inteligenţă în domeniul mass-media, o tradiţie pentru această zonă a Bucovinei” a reliefat Gheorghe Flutur, menţionând că „o naţiune este sănătoasă, iar o democraţie este funcţională, dacă pionul de bază, libertatea presei, funcţionează”.
Începuturile şi evoluţia presei bucovinene au fost evocate de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuţi, autor al unei teze de doctorat cu această tematică. Apariţia presei post-decembriste a fost prezentată de Cristina Slavic, de la Muzeul Bucovinei. „După 1989, presa din Bucovina, la fel ca întreaga presă din România, cunoaşte o evoluţie spectaculoasă. Odată cu înlăturarea regimului comunist, nevoia de cunoaştere era imensă în rândul populaţiei. Astfel, şi în Suceava, apar idei care reflectă evenimentele de la Revoluţia din Decembrie 1989. Mai exact, ziarul «Zori noi» îşi schimbă denumirea în «Suceava», în zilele de 23 şi 24 decembrie, o denumire pe care a avut-o doar două zile. (…) La 25 decembrie 1989, publicaţia a decis să se numească «Crai nou»” a evidenţiat Cristina Slavic, adăugând că în acele zile tumultuoase au apărut şi „Tinerii revoluţiei”, „Arboroasa”, „Nord Press”, iar, mai apoi, „Monitorul de Suceava”, la 13 noiembrie 1995, iar ulterior publicaţiile „Obiectiv de Suceava” şi „Jupânu’”.
Presei pe suport de hârtie, posturilor de radio, posturilor de televiziune, precum şi publicaţiilor electronice online din judeţul Suceava, dar şi corespondenţilor mijloacelor de informare în masă de la nivel naţional le-a fost decernată distincţia specială „Meritul Bucovinei”. Distincţia acordată cotidianului „Crai nou” a fost înmânată redactorului-şef Liviu Clement, care a mulţumit organizatorilor manifestării, foştilor şi actualilor colegi din redacţia ziarului, cititorilor de „Crai nou” de odinioară şi de azi, de asemenea şi tuturor consumatorilor de presă din judeţ care, prin interesul lor de a fi informaţi corect, susţin presa de calitate.
Excesivă discreție,totuși,deși dvs. măcar ați anunțat evenimentul provocat de nevoia de imagine a domnului Flutur,aceasta fiind principala sa ocupațiune ca prim-secretar al CJ al PDL,in diferitele sale forme de agregare și de acoperire…
Deoarece marele adevăr din spatele acestei benigne si festiviste știri este acela că bruma de ziare de pe tarabe,presa locala evocată si premiată,se rezumă la câteva gazete de perete,expresie concentrată a conformismului și grijii de a nu supăra feudalii locali,pădurari și subingineri de tablă sau clei reprofilați în „politicieni”, împinși din spate cu piciorul uneori folosit cu titlu imperativ,ca șut în kur, agregatoare de violuri ratate și de bătăi populare bukowinene,un fel de „Arici Pogonici” al capitalismului rânced,de mucava sau rumeguș presat,desigur,de fag…
Și în care agenda este făcută,inclusiv prin omisiune de a face/scrie/spune ceva,de către anumiți impostori cu bască,cărora le zornăie tablele la înghesuiala de la coada de breacking-news-uri,mirosind care a muștar ,care a mortar,care a feroaice,care a cârciumă,care a nimic la cub…
Dar ce premiu a primit,de exemplu,un anumit mozolitor de presă,consacrat ca oglindă-oglinjoară a celui mai iubit pădurar din țară,cel care este și depozitarul tuturor pozelor aceluiași pădurar,y compris cele cu fruntea increțită și cu ochelarii pe nas,cele care apar obligatoriu in colțul din stânga-sus și care nu pot lipsi din menu așa cum nu lipsește martie din post,grindina vara ,erorile din arbitraj? Că ce ne-am face noi dacă nu am ști la orice oră din zi și din nopate,în format print sau digital,ce a mai râgâit acela,ce succesuri a mai numărat,cum stăm cu nopțile in cazare,ce a mai semnat dumnealui la Lwow (Lviv…) sau la Chernivți sau la Kiew,câte șosele,autostrăzi și monumente din fibră de sticlă ne va mai face in al 3,14-lea mandat ala său,ce festivaluri ale adevăratului kitsch bukowinean ne-a mai confecționat,precum și toate celelalte povestiri?
Dar la digitale cum stăm,adecă ce premiii s-au luat,așa,pe șestache? Acele supape de presiune ale acelorași mozolitoare,cele care reflectă concepția despre lume și viață a serviciilor de informații in diferitele lor forme de agregare si de stare a științei de carte ,cele cca 10 porunci ale statului paralel matur,impostura,savanții de internet care otrăvesc tânăra generație și așa expusă la pericolul de moarte al analfabetismului funcțional cu productele și cugetările lor de almanahe și reflecții de gâgă cu cca două derogări,țucălarii balani,plutașii din delta fluviului Bașeu,meșterii scremuți ai cauzelor ratate prin exces de carmol si galenica,ăștia ce-au primit ca PRESĂ ?
Dar samsarii de publicitate ca filtre ale conștiinței profesionale a presei sucevene,litruitorii si dijmuitorii publicității ca mască de oxigen, deoarece: „O naţiune este sănătoasă, iar o democraţie este funcţională, dacă pionul de bază, libertatea presei, funcţionează” a spus Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava…”?
Că cum altfel,doamne ferește???
In fine,pentru cel de-al doilea centenar al Unirii,eventual,dacă nu mai este loc la primul centenar,ar merge și următoarele distincții, despre care ne mirăm că au scăpat din vederile maestrului de ceremonie:
1.Premiul pentru facere și contrafacere de cultură „Adevărata spadă a lui Stefan cel Mare”,decernat ex aequo,pentru întrega activitate, domnului Emil Ursu;
2. Oskar-ul pentru pupat/mușkat de kur ,cu caracter sezonier,adaptat ciclului electoral,cu condiția să iasă cine trebe,adecă PDL,altfel să nu se decerneze! Aicea ar mulțumi o paleta largă ,chiar deasă,de artiști,de la Mozolitor in format print la blogul unui anumit impostor sfertodoct,arendaș de publicitate și cenzor lăsat pe șest la vatră,lătrău cu cca două derogări,nu spui cine,persoană infestată coprocultural cu care nu este bine să te afișezi deoarece.
3. Premiul „Contoarul violurilor de babe si al incendiilor la care s-a intervenit cu doauă autospeciale ,nu au fost victime ,inafară de una buc. cioban necunoscut, decedat la resuscitare”
3. Premiul „Bukowina culturală,propășire prin micționare,salvare prin fonduri norvegiene,uzul și abuzul de bere in Șanțul Cetății de Scaun,ca soluții culturale modernă de conservare și respect”,care,deși titlul pare lung(u),in realitate ar acoperi o paletă largă de bukowineni de pripas ,fie ei de la CJ al PDL,fie de la Muzeul Bukowinei,fie din rezervorul de bukowineni pe relația Vlăsinești-Dorohoi and retur,plus că s-ar potrivi cu o horă și un festival adecvat,cu bundițe cu jderi,trâmbițe si ie bărbătească bucovinenă,miel jintuit și caș de carne,organizat la Iulius Mall dar și pe aeroport,pentru diasporenii care se întorc ,ca investitori strategici,de la cules hasmațuki.
Timpul nu este pierdut,sa zicem că evocata de mai sus manifestare a fost doar un promo.