Învăţătorii suceveni în Războiul de întregire a neamului (1916-1918)

Acum, 1a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, se impune a aduce un omagiu celor 81 de învăţători suceveni participanţi la Războiul de întregire a neamului (1916-1918). Unii dintre ei şi-au dat viaţa în timpul crâncenelor bătălii, încorporându-se în ţărâna patriei pe care au iubit-o şi pe care o doreau mândră şi falnică între ţările lumii. Alţii au fost răniţi şi marcaţi pentru tot restul vieţii de grozăviile văzute sau prin care au trecut în timpul acestui măcel care a îndurerat o lume. Traumele suferite nu i-au împiedicat însă pe cei rămaşi în viaţă ca, odată întorşi în satele unde profesau ca învăţători, să contribuie din plin la modernizarea satului românesc şi implicit la consolidarea României Mari.

Dintre cei 81 de învăţători suceveni chemaţi sub arme, 13 au dat patriei tributul suprem, jertfindu-se pe linia frontului şi intrând în memoria colectivă a locurilor unde au profesat ca eroi ai neamului.

Unele comunităţi umane le-au cinstit jertfa prin monumente, cum este cazul învăţătorului N. Stoleriu de la Baia, alte comunităţi le-au inserat numele pe monumentele ridicate în diferite localităţi, iar alte comunităţi, din păcate, i-au trecut în uitare, fapt pe care îl consider regretabil.

Îmi fac datoria de onoare de a pomeni numele celor 13 învăţători suceveni care au murit în aprigele încleştări pentru patria ideală pe care au visat-o şi au descris-o învăţăceilor cu mult patos la orele de istorie: Serafim Vierme din Cristeşti, D. Vasiliu din Baia, Nicolae Popescu din Mădei, Gheorghe Pântea din Pleşeşti, Gheorghe Niculescu din Sireţel, Constantin Iordăchescu din Cosmeşti, Gheorghe P. Ionescu din Unceşti, Gheorghe Ionescu din Pleşeşti, Pantelimon Hurjui din Fărcaşa, Gheorghe Fetcu din Ştirbăţ, I. V. Bălan din Oniceni.

Lor li se adaugă 24 de răniţi în aprigele încleştări de la Mărăşeşti, Agăş, Valea Uzului, Oituz, Gorj, Valea Trotuşului, Caşin, Pietrele Roşii, Cireşoaia, Spidele cum ar fi: I. Spiridonescu de la Ioneasa, Ion Scutariu de la Forăşti, Ion Poputoaie de la Miroslăveşti, Constantin I. Nicolai de la Orţeşti, Gheorghe Curcă de la Neagra Şarului, C. Irimie de la Rotunda, Gheorghe Hreamătă de la Şarul Dornei, Gheorghe Ionescu de la Moţca, S. T. Kirileanu de la Holda, Gheorghe Grigoriu de la Boureni, Emil Drăguşanu de la Râşca, Gavril Danielescu de la Pocoleni, Gheorghe Cardaş de la Drăguşeni, Vasile Drăguşanu de la Crucea, Al. Vasiliu de la Tătăruşi, Vasile Todicescu de la Horodniceni, Ion Timofte de la Fântâna Mare, Titu Cleonic de la Petia, V. Tomegea de la Boroaia, Gheorghe Ţintilă de la Paşcani, Ion Ulman de la Stroeşti, Constantin Dănilă de la Blăgeşti, Vasile Vasiliu de la Roşiori, Gheorghe Mrejeru din Cotârgaşi. De menţionat că toţi cei răniţi în aprigele încleştări şi pomeniţi anterior au fost citaţi prin ordin de zi al armatei române, decoraţi cu Steaua României şi Coroana României şi avansaţi în grad. Din rândurile lor se disting Gavril Danielescu de la Pocoleni, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi Legiunea de Onoare şi V. Tomegea de la Boroaia, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi Ordinul Sfântul Stanislav (Arhivele Statului Suceava, fond. Inspectoratul Şcolar Baia, dosar 15/1919, f. 71-81 şi 63).

www.romanidecentenar.ro

Acestor viteji răniţi pe câmpul de luptă li se adaugă şi alţi învăţători care au scăpat nevătămaţi, dar care s-au distins la rândul lor prin fapte de arme înălţătoare. Amintim aici pe Nicolae Popovici, Alexandru Dăscălescu, I. Pescariu, I. Zotta, Gheorghe Rădăşanu, Teodor Radovici, I. Ştirbu, Ion Gavrilovici, C. Nemţeanu, Ion Todicescu. Toţi aceştia au fost decoraţi cu Steaua României, Coroana României, Bărbăţie şi credinţă şi avansaţi la gradul de căpitan.

Toată dragostea de ţară a acestor iluştri învăţători, numiţi şi „leii lui Haret”, este zugrăvită cel mai bine de răspunsul dat de învăţătorul erou N. Stoleriu la propunerea de a trece la un serviciu în spatele frontului: „Aş putea tocmai eu, care toată viaţa am propăvăduit dragostea de neam şi ţară şi mi-am pregătit sufleteşte pe foştii mei elevi, azi ostaşi vrednici şi neînfricaţi, pe care îi comand pentru marea jertfă de reîntregire a neamului, să mă dau în lături de la această sfântă şi sublimă datorie? Aş putea ca tocmai acum, în momentele cele mai grele, dar şi cele mai înălţătoare, să-i las? Dar cu ce suflet ar mai lupta ei şi mai ales cum aş apărea eu în faţa lor? Fapta mea n-ar fi o dezertare de la datorie şi cea mai ruşinoasă trădare care ar însemna sinuciderea mea morală? De aceea nu primesc cu nici un preţ să plec de la front. Rămân aici, căci aici mi-e locul. Sunt fericit că a venit vremea ca ceea ce am propagat, prin vorbă şi scris, să pot săvârşi prin fapte, care însemnează totul, prin înseşi braţele şi sângele meu. Nu soarta mea mă îngrijorează, ci soarta neamului şi a ţării în slujba cărora am fost închinat prin naşterea şi pregătirea mea. Trăiască România Unită, mare şi mândră.” („Omagiu lui N. Stoleriu”, pag. 49)

Istoria a fost ingrată cu aceşti făuritori ai României Mari. Mulţi dintre supravieţuitorii Războiului de întregire a neamului (1916-1918) au fost acuzaţi, după instaurarea regimului comunist, ca fiind duşmani ai cuceririlor revoluţionare (sic). Toţi au îndurat mari umilinţe şi nedreptăţi. Unii dintre cei enumeraţi au fost ucişi în temniţele comuniste, alţii au suportat ani îndelungaţi de detenţie în închisori şi lagăre, iar puţinii rămaşi în libertate au fost marginalizaţi, fiind consideraţi „elemente duşmănoase”. Se cuvine, acum, la 100 de ani de la Marea Unire din 1918, să ne plecăm capetele în faţa jertfei lor, după ce 45 de ani am fost obligaţi să aplaudăm frenetic şi să învăţăm biografiile falsificate ale aventurierilor trimişi de la răsărit, care ne-au umilit fiinţa şi istoria naţională, care ne-au distrus valorile neamului şi mândria de a fi români. Iar pe cei ce ne conduc azi îi rog să citească şi să memoreze ceea ce spunea învăţătorul erou N. Stoleriu de la Baia în acel refuz de a abandona lupta pentru înfăptuirea unităţii naţionale şi a binelui neamului românesc.

 Prof. CONSTANTIN TÂRZIU 

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: