Zece blocuri cu risc seismic prezintă „pericol public” şi reclamă consolidare rapidă

> „A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie (…), precum şi actul adiţional (…) pentru al doilea tronson de 60 garsoniere din Blocul nr. 48 A se arată într-o informare a CJ > Pe lângă „Blocul groazei”, printre altele sunt vizate blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile Ana Ipătescu şi Mihai Viteazul, unele fiind ridicate chiar şi la jumătatea secolului trecut >Autorităţile locale se plâng de alocarea insuficientă de la bugetul de stat pentru procedurile privind imobilele cu risc seismic, în condiţiile în care actualizarea expertizelor şi proiectarea lucrărilor sunt destul de costisitoare

 Mai multe blocuri din municipiul Suceava vor fi expertizate tehnic în vederea efectuării de lucrări pentru diminuarea riscului pe care acestea îl prezintă în cazul unor cutremure de pământ. Anul trecut, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 20 din 1994, privind măsurile întreprinse pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente, Consiliul Judeţean Suceava a cerut includerea în Programul naţional de acţiuni pe anul 2018, precum şi alocarea de fonduri pentru expertizarea tehnică a zece blocuri de locuinţe din municipiul Suceava. De asemenea, alocare de fonduri guvernamentale s-a solicitat în vederea susţinerii financiare a lucrărilor de consolidare a celui de al doilea tronson de 60 de garsoniere al blocului nr. 48 A de pe strada Mărăşeşti din municipiul Suceava.

„A fost semnat contractul de finanţare pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţii cu destinaţia de locuinţe multietajate, încadrate prin raport de expertiză în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, precum şi actul adiţional nr. 1 la contractul de finanţare pentru al doilea tronson de 60 garsoniere din blocul nr. 48 A, strada Mărăşeşti, municipiul Suceava” se subliniază în informarea Consiliului Judeţean. Cunoscut şi sub denumirea de „Blocul groazei”, acest imobil de locuinţe a mai trecut printr-o tentativă de acest gen, fonduri pentru reabilitare fiind prevăzute prin HG nr. 254 din 31 martie 2005, însă actul normativ nu a putut fi aplicat, deoarece persoanele care locuiau în clădire s-au împotrivit ipotecării locuinţelor. Municipalitatea era proprietară a doar 16 garsoniere dintr-un total de peste 50, iar la acea vreme alocase 200.000 de lei pentru refacerea şarpantei cădirii.

Ameninţate sunt cel puţin cinci blocuri construite în urmă cu decenii, sensibile la un cutremur puternic fiind, mai ales, cele cu zece etaje

Pe de altă parte, potrivit Consiliului Judeţean, municipiul Suceava a reclamat suma insuficientă dată de la bugetul de stat pentru procedurile privind imobilele cu risc seismic, în condiţiile în care actualizarea expertizelor şi proiectarea lucrărilor sunt destul de costisitoare.

„La sfârşitul anului 2017, Primăria Municipiului Suceava a comunicat disponibilizarea sumei de 34.000 de lei, care a fost alocată de la bugetul de stat în anul 2017 pentru finanţarea din transferuri de la bugetul de stat a acţiunilor privind riscul seismic al construcţiilor cu destinaţia de locuinţe multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, invocând insuficienţa fondurilor alocate, din cauza costurilor actualizării expertizei tehnice şi proiectării lucrărilor de consolidare” se arată în informarea Consiliului Judeţean.

În august 2016, primarul Ion Lungu reclama că, în anul respectiv, de la bugetul de stat, pentru studii de expertizare seismică, municipiul Suceava primise numai 30.000 de lei. Pe lângă „Blocul groazei”, în gradul I de risc seismic sunt încadrate mai multe blocuri de locuinţe din reşedinţa de judeţ. Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din 2011, aprobat de deliberativul local, în pericol se aflau cel puţin cinci blocuri de locuinţe ridicate în urmă cu decenii, ameninţate fiind, mai ales, blocurile turn, cu zece etaje. Pe lângă acestea din urmă, Primăria făcuse expertize privind stabilirea riscului seismic la două blocuri de garsoniere cu structura de rezistenţă şubredă, acestea fiind încadrate în gradul al II-lea. Pe listă se mai adăugau alte cinci imobile de locuinţe care sunt plasate în rândul celor cu gradul al III-lea de risc.

Din informaţiile pe care le avem, printre clădirile cu risc din zona centrală a reşedinţei de judeţ se numără blocul turn „Union”, precum şi imobile de locuit de pe străzile Alexandru cel Bun, Ana Ipătescu şi Mihai Viteazul, unele dintre ele fiind ridicate chiar şi în deceniile patru, cinci sau şase ale secolului trecut.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: