Conferinţă la Biblioteca Bucovinei

„Monica Lovinescu: Pasărea Phoenix, la zece ani de la plecare”

Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” şi Uniunea Scriitorilor din România Filiala Iaşi organizează joi, 19 aprilie, de la ora 12, la Biblioteca Bucovinei, conferinţa „Monica Lovinescu: Pasărea Phoenix, la zece ani de la plecare”. Conferenţiază scriitoarea Angela Furtună.

„Evenimentul omagiază memoria unei excepţionale valori româneşti şi universale, la 10 ani de la plecarea Monicăi Lovinescu şi 95 de ani de la naşterea ilustrei autoare” au anunţat organizatorii conferinţei.

Monica Lovinescu (19 nov. 1923, Bucureşti – 20 apr. 2008, Paris) s-a stins în urmă cu 10 ani, lăsând în urmă un gol imens pentru democraţia românească şi pentru critica literară liberă. A fost cea mai importantă şi consecventă figură a luptei româneşti împotriva dictaturii comuniste şi pentru democraţie.

La 10 ani de la plecarea sa, Fondation Simone et Cino del Duca, sub auspiciile L’Institut de France şi Académie des Sciences Morales et Politiques din Franţa, a inclus-o în lucrarea sa monumentală (600 de pagini, în care Angela Furtună semnează pagina dedicată Monicăi Lovinescu) „Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tcheque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945″. Plasat sub semnul „Disidenţă şi reconciliere politică în Europa Centrală” (Dissidence et pardon politique en Europe centrale), proiectul a fost iniţiat de Chantal Delsol în parteneriat cu prof. Joanna Nowicki, de la Universitatea din Cergy, respectiv Institutul de Ştiinţe Politice Saint-Germain-en-Laye.

Aceste lucrări se derulează în parteneriat cu Institutul Hannah Arendt, creat în 1993, care a iniţiat şi coorganizat numeroase colaborări cu universităţile Europei Centrale, publicând multe opere colective importante. Printre cele mai fecunde au fost „Histoire des idées politiques en Europe centrale et orientale” (PUF, 1998) şi „Mythes et symboles politiques en Europe centrale et orientale” (PUF, 2002).

„Stalin a intrat în viaţa Monicăi Lovinescu în chipul Răului politic Absolut, şi aşa a rămas, drept simbol al luptei sale de o viaţă: autoarea mărturiseşte în Jurnale că a citit studiul Hannei Arendt intitulat Sistemul totalitar (partea a III-a din Originile totalitarismului) chiar în zilele când se împlineau 20 de ani de la moartea lui Stalin. Studiul fusese scris în 1949 şi publicat în 1951. Este vorba despre opera care a lămurit definitiv, în planul terminologiei şi al domeniilor de abordare, conceptul de totalitarism pentru Monica Lovinescu, aşa cum i se va opune autoarea, în mod critic, în restul vieţii sale. Hannah Arendt a desemnat, în această carte, cele două sisteme totalitare unice: Rusia lui Stalin şi Germania lui Hitler. Sistemul propriu-zis totalitar a decedat în Germania odată cu moartea lui Hitler, iar în Rusia şi în ţările dominate de ea odată cu moartea lui Stalin, fiind înlocuit, în acest caz din urmă, cu dictatura partidului unic.[…] Principala caracteristică a sistemului totalitar aşa cum se desprinde ea din studiul semnat de Hannah Arendt – totalitarismul ca maşină de fabricat absurdul, ca demenţă în stare pură – e dată de năzuinţa de a schimba radical natura umană prin tripla ucidere a persoanei morale, a persoanei juridice şi a individualităţii, rezultatul ultim al acestei triple crime, cu şi fără cadavru, urmând să fie câinele lup pavlovian.

Pentru autoare, Stalin întruchipa aşadar forma cea mai pură a răului politic, gigantul demoniac ce distrusese ţara sa natală, asasinase memoria ilustrei sale familiei, inclusiv, în temniţa politică, pe mama sa, profesoara şi scriitoarea Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu şi dăduse, în mod sistematic, atacurile cele mai radicale la identitatea naţională românească. Prin Monica Lovinescu s-a întregit, cu o cunună de laur şi de eroism patriotic, moştenirea Lovinescu, o mare familie întemeietoare a unui capitol major de istorie culturală şi literară românească, de critică şi de literatură românească” (Angela Furtună).

În 2003, Jurnalul Monicăi Lovinescu primeşte titlul de Cartea Anului. Monica Lovinescu a fost decorată în 1987 de Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte, apoi e decorată de Preşedinţia României cu Ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

Angela Furtună este autoarea şi coordonatoarea Proiectului Zilele Monica Lovinescu (ce se derulează în atelier începând din anii 2005-2006 şi în forma clasică, la Suceava, Fălticeni şi Iaşi, începând din anul 2007), precum şi a Premiului Naţional „Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca” (decernat, până în prezent – cu girul unui juriu academic internaţional aflat sub preşedinţia acad. Basarab Nicolesco, Paris –, unor personalităţi şi instituţii marcante ale lumii româneşti din ţară şi din exil, ca Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu, Vladimir Tismăneanu, Cassian Maria Spiridon, Radio Europa Liberă, Doina Jela).

Angela Furtună este şi autoarea cercetării „Monica Lovinescu. Est-etica. Geneze”, critică literară, eseu, istorie literară, publicistică (volum I, sub egida Bibliotecii Bucovinei, Consiliul Judeţean Suceava), cu grafică de Devis Grebu şi fotografii de Dinu Lazăr, Ed. Vinea, Bucureşti, 2012. Cartea a fost distinsă cu Premiul pentru Eseu al revistei Convorbiri literare, în anul 2013. A beneficiat de lansări notabile la USR Filiala Iaşi 2012, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti 2012 şi Livre Salon Paris 2012, stand ICR – Editura Vinea.

Angela Furtună semnează şi pagina de dicţionar dedicată Monicăi Lovinescu în opera enciclopedică europeană de anvergură (600 pagini) ce apare în această primăvară la Paris, „Dictionnaire encyclopédique des penseurs d’Europe centrale et orientale (Pologne, Hongrie, République tcheque, Slovaquie, Slovénie, Roumanie, Bulgarie, Balkans, États baltes) depuis 1945”, proiect derulat în Franţa de Fondation Simone et Cino del Duca, sub auspiciile L’Institut de France şi Académie des Sciences Morales et Politiques din Franţa, în parteneriat cu Institutul Hannah Arendt. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: