Buchiseli. Care pe care ?

Erorile gramaticale intră în categorii diferite şi ca frecvenţă şi gravitate. Unele se întâlnesc atât de des, încât ai putea considera că nu merită să le acorzi prea multă importanţă. La fel de cunoscut este şi faptul că unele greşeli sunt grave prin implicaţii majore asupra logicii şi coerenţei enunţurilor, iar altele nu au asemenea influenţă, putând fi socotite benigne.

Chiar şi în interiorul unui anumit tip de erori se pot face disocieri similare. Pentru cel către care ne îndreptăm atenţia în episodul de astăzi, propunem (iarăşi „interactiv”) să se pronunţe fiecare asupra gravităţii implicaţiilor lui. Este vorba despre dezacordul din secvenţele în care este cuprins articolul posesiv (genitival), cum era denumit de vechea gramatică academică, respectiv „formantul din structura genitivului / posesivului”, cum numeşte aceeaşi realitate lingvistică noua lucrare cu acelaşi profil a aceluiaşi for (al, ai, a, ale…).

Fără a intra în amănunte, multe foarte bine ştiute din şcoală, trebuie spus că există în limba română diferenţe regionale (în subdialecte) în privinţa utilizării corecte a lui al / a. În graiurile sudice (care sunt „fruntaşe” la dezacordul verbal; vezi personajele din serialul „Las Fierbinţi”), dezacordurile de acest fel sunt ceva mai rare faţă de cele din Moldova ( o atestă, printre altele, formarea unor nume de familie cu aAmariei, Amihăiesei, Asaftei etc., chiar dacă iniţial era vizat un bărbat). Un alt detaliu relevant ar fi acela care constată tendinţa spre simplificări a limbii noastre, îndreptăţind ipoteza că, într-un viitor, nu se ştie cât de îndepărtat, articolul / formantul respectiv se va uniformiza printr-un general valabil a. Va avea o „contribuţie” în acest sens existenţa unor structuri în care a este întotdeauna corect (de exemplu, cazul celor care cuprind numerale – cf. cu participarea a 20 de persoane), iar înclinaţia spre compromis „democratic” a forurilor academice de specialitate ar putea uşura şi ea impunerea drept literară a „viitoarei foste” erori.

Înainte de a ajunge la cazul care, de fapt, a stârnit acest episod şi titlul său, iată câteva dezacorduri de acest gen consemnate în timp, dintre cele (prea) multe întâlnite şi ignorate: „metode clasice de management a puterii” (adevarul, 22 februarie 2017; corect – al); „în afara Ivankăi şi al lui Eric Trump” (gandul.info, 19 septembrie 2017; corect – a); „relatări în chip eseistic a întâlnirilor de la Păltiniş” (romlit.ro, nr.35-36 / 2017; corect – ale); „evoluţia PSD din punct de vedere a credibilităţii” (evz.ro, 30 octombrie 2017; corect – din punctul de vedere al).

www.romanidecentenar.ro

„Cazul” cu pricina este cel al denumirii unei comisii parlamentare, căreia, în ultima vreme, presa i-a acordat o atenţie constantă: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Foarte rar spre deloc apare în mass-media (ori pe diferite site-uri) această titulatură completă şi explicită, în locul ei fiind promovate, pe scurtătură, variante precum: „Comisia SRI”, „Comisia parlamentară SRI”, „Comisia parlamentară pentru controlul SRI”, „Comisia de control SRI” etc. Oricum, asemenea formulări „economicoase” nu sunt sursă de confuzie. Când însă este introdus între control şi SRI articolul / formantul la care ne-am referit, se pot ivi complicaţii de interpretare, dacă el este inadecvat gramatical: „Comisia parlamentară de control a SRI”; „comisia de control a SRI” (ultima, de două ori; evz.ro, 13 martie 2018). Cum este uşor de observat, a în locul lui al (pe care-l cere singularul masculin al neutrului control) ar putea sugera, in extremis, interpretări…ciudate. Comisia este a SRI? Sunt controlaţi de SRI cei din comisie? Chiar dacă mai ales a doua posibilitate de decodare e uşor exagerată, ea aminteşte despre unele opinii care, exprimate public, insinuau o schimbare a rolurilor în comisia respectivă, unii membri ai acesteia fiind suspectaţi că ar reprezenta mai degrabă serviciul în cauză. Continuând logic o asemenea interpretare, se ajunge firesc şi la întrebarea prescurtată în titlu: care pe care controlează?

Din păcate, citate ilustrative pentru greşeala vizată se pot colecta din multe alte publicaţii (ceea ce ar putea fi un semn susţinător al tendinţei evidenţiate mai sus a limbii): cotidianul.ro (1 aprilie 2017), adevarul.ro (6 martie 2018), hotnews.ro (14 martie 2018), realitatea.net (1 februarie 2018); revista22.ro (13 martie 2018), digi24.ro (21 februarie 2018), romanialibera.ro (5 martie 2018) etc.

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: