La Vama, în prag de primăvară

Sfârşit de martie, cu ultime răbufniri ale iernii, cu speranţa, mijită în apariţia timidă a soarelui, că totuşi primăvara va veni. Cenacliştii de la Vama au rămas la fel de entuziaşti, întâlnirea recentă stând sub semnul Centenarului unirii Basarabiei cu patria istorică, dar având şi câteva momente mai aparte.

Despre prezenţa membrilor cenaclului în presa judeţeană, despre viitoarea întâlnire, în aprilie, care se doreşte a fi altfel, despre două diplome obţinute recent din partea Asociaţiei „Clubul expresia ideii” din Oneşti de către Ioan Mugurel Sasu, a vorbit preşedintele executiv al cenaclului. A urmat o reuşită lansare de carte, poeta Anica Facina oferindu-ne proaspătul volum de haikuuri „Ceasornicul de iarbă”, ediţie trilingvă, traducerea în limba engleză fiind realizată de prozatorul Marian Călinescu, iar cea în limba franceză de poeta Emilia Popescu Rusu. O pertinentă prefaţă este semnată de eseistul, traducătorul şi criticul literar Marius Chelaru. Cu note de umor şi cu un fel de modestie, prezentatorul volumului, scriitorul I.M. Sasu, a subliniat că pentru a scrie acest gen de poezie e nevoie de talent şi chiar de abilitate în folosirea unor metafore de maximă concentrare, pentru a ilustra o temă şi a respecta rigurozitatea prozodică specifică. Temele alese de poetă se referă la carte, soartă, comori risipite, frumuseţea cuplului (în prezentarea căruia „este exclusă orice formă de licenţiozitate, starea ilustrată fiind una diafană, eminesciană”), timpul ş.a. „Ceasornicul stă/ poetul meditează/ doar timpul curge”, este un exemplu ales de prezentator pentru a observa „rigiditatea materiei, zbaterea din mintea omului şi, peste toate, curgerea ireversibilă a timpului, o reflecţie asupra timpului, a omului robit acestuia, chiar dacă este poet sau poate tocmai de aceea”. Concluzia asupra volumului este că „Anica Facina face parte din poeţii convertiţi la poezia niponă”.

Prof. Ion Cernat ne-a surprins cu lectura sensibilă a unei poezii de dragoste semnată de Grigore Vieru, după care, cu rigurozitatea cunoscută, a punctat momentele esenţiale privitoare la unirea Basarabiei cu Regatul României, la 27 martie 1918. Informaţiile expuse s-au referit la pregătirea acestui act, realizată de intelectualii care aveau conştiinţă naţională, la rolul armatei, care a asigurat liniştea şi ordinea necesară ca Sfatul Ţării să-şi poată desfăşura activitatea, la momentul declarării unirii şi la recunoaşterea acesteia de către marile puteri. Col. (r.) Ioan Abutnăriţei a subliniat că un rol deosebit în trezirea conştiinţei naţionale l-au avut studenţii, primii artizani ai organizării unor congrese pe categorii sociale (cel al învăţătorilor, de exemplu, semnificativ şi pentru faptul că aici a citit Al. Mateevici poemul „Limba noastră”) şi a oferit amănunte legate de prezenţa armatei române în Basarabia, dar şi aspecte inedite din corespondenţa lui Gh. Eminescu, fiul lui Matei Eminescu, fratele Poetului, privitoare la acest moment istoric. S-au rostit opinii referitoare la posibilitatea realizării unirii Basarabiei cu România în prezent. „Basarabia de acum este doar o parte din vechiul ţinut românesc” a menţionat prof. Ion Cernat, iar prof. Vasile Panţiru consideră că e bine că se manifestă entuziasm pentru unire, mai ales din partea tinerilor, dar nu au suficiente informaţii. „Poate se vor găsi mari reprezentanţi politici care să ne aducă reparaţia istorică – anularea efectelor Pactului Ribentrop – Molotov, care încă ne limitează teritoriul”. Prof. Panţiru apreciază poezia Anicăi Facina, interesul său pentru haiku „un fel de eternitate de-o clipă”. „România oferă Basarabiei speranţa libertăţii în UE, şi aşa trebuie să fie, dar încă nu e momentul” a opinat scriitorul Gh. Solcan, care ne-a delectat şi cu lectura unui poem satiric intitulat „Ouăle dogmatice”.

www.romanidecentenar.ro

Anica Facina a oferit informaţii despre cele trei cicluri de poeme din volumul său, titlurile vizând modul în care sunt percepute anotimpurile. Şi-a exprimat recunoştinţa faţă de cei care au încurajat-o şi au sprijinit-o (în primul rând, membrii familiei, prezenţi la lansare) şi a lecturat câteva poeme semnificative. Un subiect aparte pentru o secvenţă de proză a ales Marian Călinescu – amintiri despre cimitirul evreiesc din Vama şi revenirea peste ani în acest spaţiu, autorul fiind de părere că asemenea locuri vorbesc despre oamenii care au fost mai bine decât în alt mod. (Susţinem această opinie!) Înţelepte sunt cuvintele încrustate pe poarta acestui cimitir, care aparţin fostului dr. Lerer: „Respectaţi pe cei decedaţi, ca să vă respecte cei vii”.

Costel Simirea şi Radu Stancu au apreciat în mod deosebit informaţiile expuse în cadrul momentului istoric, prof. Stancu adăugând impresii din vizitele făcute în marile capitale ale fostului Imperiu Austriac. Luminiţa Ignea a sugerat rolul poetului şi al poeziei prin poemul „Qvo vadis” şi a invocat primăvara prin „Rapsodii de mărţişor”. Felicia Axetoi, în aceeaşi notă, a lecturat un poem despre primăvară, dar şi-a încercat condeiul şi în câteva haikuuri. O altă surpriză ne-a oferit Vasile Cristea, lecturând un poem din tinereţe, intitulat „Optimism”, dar şi rondelul „O stafie umblă…”, dovedind că talentul său poetic este la fel de proaspăt. Muzeograful şi scriitorul Ion Grămadă ne-a transpus în atmosfera pregătirilor pentru marea sărbătoare a Învierii, prin lectura unui poem despre ouăle roşii. Impresionante, impregnate de un lirism aparte, dar şi de profunzime ideatică au fost poemele religioase pe care ni le-a oferit scriitorul Casian Balabaşciuc, încheind bogat şi rotund această întâlnire de suflet.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: