Oul încondeiat conferă nobleţe Moldoviţei

La Moldoviţa s-a desfăşurat duminică ediţia a XII-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Vedetele au fost ouăle realizate cu mare măiestrie atât de meşterii populari, cât şi de gospodinele din zona Câmpulung Moldovenesc, secţiunea Ouă încondeiate (copii, adulţi), înregistrând cei mai mulţi participanţi din ţară, dar şi reprezentanţi ai bucovinenilor din regiunea Cernăuţi. Cele trei secţiuni, Ouă încondeiate, Artă tradiţională veche, la care participanţii au prezentat fotografii, costume populare, icoane şi obiecte tradiţionale vechi, şi Gastronomie, la care participanţii au pregătit bucate tradiţionale de post şi preparate din peşte, ca şi coşuri tradiţionale de Paşte, au însumat aproape 100 de participanţi.

Ca în fiecare an, manifestarea a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, pr. protopop Aurel Goraş citind şi o rugăciune de binecuvântare a meşteşugarilor şi a artiştilor care încondeiază ouă. Pentru că în ziua de Florii este o înainte prăznuire a Învierii Domnului, sărbătoarea propriu-zisă a ouălor încondeiate la Moldoviţa este în dimineaţa primei zile de Paşte, atunci când sute de oameni înconjoară biserica cu coşurile în care se află neapărat cel mai frumos ou închistrit, lucrat sau cumpărat de gospodinele din această zonă a Bucovinei.

„Cât de frumoase sunt ouăle acestea de pe mese! Dacă ne gândim, oul este un produs alimentar foarte fragil, iar asupra lui se lucrează cu foarte multă migală. Munca aceasta mă duce şi cu gândul la vechii meşteri care făceau iile şi costumele naţionale, dar şi la vechile broderii care împodobeau mormintele voievozilor sau sfintele aere care împodobeau biserica. Tot ceea ce vedeţi este făcut cu gândul că este pentru Dumnezeu şi chiar dacă aparent oul este fragil, pentru Dumnezeu lucrurile acestea devin veşnice. Oul din coşarca de Paşte a primit valenţe deosebite. Felicitări celor care trudiţi şi daţi o nuanţă de nobleţe Moldoviţei şi comunelor pe unde se practică acest meşteşug!” a fost mesajul pr. protopop Aurel Goraş.

Încondeietori din Cernăuţi prezenţi la Moldoviţa

Ca în fiecare an, vedetele festivalului au fost ouăle încondeiate, realizate cu mare măiestrie de meşterii populari şi de gospodinele din zona Câmpulung Moldovenesc şi din satele huţule ale Bucovinei, Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Argel, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, locuri în care se păstrează formele arhaice ale acestui meşteşug, un colorit original şi o suită de motive cu o simbolistică aparte (coarnele berbecului, cărarea rătăcită, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieţii, crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele).

De la Cernăuţi, directorul Şcolii cu predare în limba română nr. 13 din Cernăuţi, prof. Eugenia Facaş, a fost „ambasadorul nordului Bucovinei în sudul aceleiaşi regiuni, despărţite de graniţa din sârmă ghimpată”, cum a fost prezentată profesoara din Cernăuţi, care, împreună cu prof. Diana Priscorneac de la Liceului Tehnologic „Vasile Cocea” din Moldoviţa, au pus bazele unui proiect comun între cele două unităţi de învăţământ, derulat în perioada 2018 – 2020, şi în cadrul căruia vor fi organizate acţiuni şi proiecte educaţionale în România şi în Ucraina.

„Dragi fraţi şi surori, suntem onoraţi că am ajuns în ziua de Florii la aceşti oameni frumoşi, dragi, puri, cu chipul luminos, cu braţele deschise. Anul acesta am încheiat un parteneriat cu şcoala de la Moldoviţa şi de acum vom fi alături de voi pentru că astăzi, la Cernăuţi, se vorbeşte, se trăieşte, se gândeşte româneşte” a precizat prof. Eugenia Facaş.

Ateliere de prezentare a tradiţiilor

Cei mai mici copii ai Moldoviţei, coordonaţi de educatoarele Marinela Handruc şi Veronica Irimescu, i-au impresionat pe cei prezenţi prin atelierele de făcut pască, de pregătit coşul de Paşte pentru sfinţit, de încondeiere a ouălor. În premieră, cei mici i-au învăţat pe adulţi cum se face „artos”, un fel de pâine rotundă, de dimensiuni mici, făcută doar din făină, sare, apă şi puţină drojdie. Artosul binecuvântat se mai numeşte şi „litie”, luându-şi numele de la slujba Litiei, din cadrul Vecerniei. Se aşază în biserică, în săptămâna luminată, lângă icoana Învierii Domnului. Oamenii sărută icoana şi pâiniţa sfinţită.

Prof. Daniela Ceredeev, cea care a câştigat mai multe premii naţionale pentru activităţile de voluntariat şi a fost decorată chiar de preşedintele Klaus Iohannis, fiind unul din puţinii profesori de excepţie ai României, „a dat un suflu nou şcolii din Moldoviţa”, aducând numeroşi copii de clase primare, gimnaziu şi liceu la aceste moment de trăire creştină. Fiii şi fiicele huţulilor s-au remarcat prin oul încondeiat sau prin meşteşugurile păstrate şi foarte bine însuşite, prin pricesnele duioase pe care le-au interpretat cu mult talent în cadrul unui spectacol.

Pe lângă harul cu care huţulii de aici ştiu să închistrească ouăle, ei trebuie apreciaţi şi pentru modul în care pun în valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos şi mai trainic în sufletul neamului lor, dar şi pentru păstrarea reţetelor culinare tradiţionale.

Arta huţulă este cel mai bine reprezentată la Moldoviţa

„La secţiunea Încondeiat sunt 32 de încondeietori adulţi din ţară şi din Ucraina şi şapte copii de la şcolile din comună, îmbrăcaţi în port popular. La secţiunea Artă tradiţională veche avem peste 20 de participanţi, iar la Artă culinară, pe lângă cele patru şcoli aparţinătoare de Liceul Tehnologic «Vasile Cocea», fiecare participant a adus şi câte un platou cu bucate de post sau pe bază de peşte. În expoziţie sunt cel puţin 2000 de ouă, realizate în multiple tehnici specifice fiecărei vetre folclorice. Cel puţin trei sferturi dintre participanţi sunt din satele huţule, arta huţulă fiind cea mai bine reprezentată. Ca element de noutate, avem la Moldoviţa reprezentanţii a două şcoli cu predare în limba română şi ai unei şcoli cu predare în limba ucraineană de la Cernăuţi şi o delegaţie de la Centrul pentru păstrarea tradiţiilor Cernăuţi, condusă de Tetyana Tatarchuk” ne-a spus Mugurel Balabasciuc, reprezentantul organizatorilor.

Majoritatea meşterilor încondeietori prezenţi în expoziţie au venit şi cu bucate tradiţionale de post sau pe bază de peşte. Efortul lor a fost apreciat de numeroşii vizitatori, dar şi de politicienii prezenţi la eveniment: deputaţii Angelica Fădor şi Emanuel Havrici, senatorul Daniel Constantin Cadariu. Angelica Fădor a felicitat doamnele şi domnişoarele care „se apleacă cu atâta dragoste şi cu atâta migală pentru a ne oferi frumoasele ouă încondeiate care ne bucură pe toţi”, Daniel Cadariu a considerat că „cei prezenţi la astfel de manifestări dovedesc o dată în plus că ştiu să păstreze aceste tradiţii şi merită să fie în faţă”, iar Emanuel Havrici şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care arta încondeierii ouălor, a cioplitului în lemn şi gastronomia bucovineană sunt transmise tinerei generaţii.

De Florii, întâlnire a Bucovinei întregi

În cadrul expoziţiei de ouă încondeiate au atras atenţia ouăle încondeiate în tehnică tradiţională, ouăle „bătrâneşti”, ouăle pictate specifice comunei Poiana Stampei, ouăle traforate cu dantelării fine, ouăle înnobilate cu ceară în relief, ouăle cu mesaje specifice Centenarului Marii Uniri sau ouăle încondeiate cu emblema „Bucovina 100” a Consiliului Judeţean Suceava şi cu chipul lui Alexandru Ioan Cuza, realizate de încondeietoarea Ana Bălan. Unul dintre aceste ouă i-a fost dăruit de primarul de Moldoviţa, Traian Iliesi, preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, în semn de apreciere pentru că în urmă cu 10 ani a lansat proiectul „Drumul ouălor încondeiate”.

 „Îmi dau seama că o sală de sport este prea mică pentru zestrea pe care o aveţi la Moldoviţa. Încondeiatul ouălor e mai mult decât un sport şi de aceea a rămas mică sala sporturilor. Cred că vă trebuie o casă bucovineană care să fie încăpătoare pentru atâta lume. Săptămâna trecută mi-a fost dat să reprezint Bucovina la Bruxelles, unde luam premiul de excelenţă pentru destinaţia turistică şi datorită dumneavoastră, a autenticului, a tradiţionalului, a lucrului unic. Pentru că trebuie să fim conştienţi că nu multe locuri din lume mai au acest autentic. Foarte multă lume recurge la imitaţie, iar aici tradiţionalul şi autenticul sunt încă acasă, fie că vorbim despre gospodinele care încodeiază ouă, care pun modelele de pe cămăşi pe ouă, care le pun pe pereţii caselor, care le pun pe curelele cu mărgele sau de bărbaţii care lucrează în lemn, care fac atâtea lucruri minunate. Toate acestea reprezintă o zestre a Bucovinei despre care cred că ar trebui să vorbim mai mult.

Am făcut un tur pe la mese şi m-am întâlnit cu delegaţia de la Cernăuţi. Cât de frumos este că de Florii se întâlneşte Bucovina întreagă, pentru că această civilizaţie nu are graniţe! Un merit deosebit în cultura încondeierii ouălor îl are civilizaţia huţulă. De aceea discut un proiect internaţional cu Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, ţări unde trăiesc huţuli, pentru a pune în valoare civilizaţia huţulă. Iar unul din puncte îl are exact acest cult al încondeiatului ouălor.

Sunteţi minunaţi şi cred că din acest punct de vedere Bucovina are capitala aici. Îmi aduc aminte că în urmă cu 10 ani, când am lansat «Drumul ouălor încondeiate», fie că mergeam spre Brodina – Ulma, cu o anumită cultură şi anumite modele, fie că veneam spre Mănăstirea Humorului, spre Moldoviţa sau spre Ciocăneşti, am găsit modele şi culturi diferite, dar toate la un loc înseamnă zestrea Bucovinei” a spus Gheorghe Flutur.

Oul încondeiat, imaginea Mântuitorului care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă

„Festivalul ouălor încondeiate de la Moldoviţa a crescut an de an din punct de vedere al artiştilor populari participanţi şi al vizitatorilor. În acest fel s-a înfiripat o tradiţie de care suntem mândri şi pe care vom încerca să o ducem mai departe. Festivalul a devenit parte din identitatea Moldoviţei şi s-a fixat la loc de cinste în istoria comunei. Ne aflăm în anul Centenarului, sărbătorim 100 de ani de la săvârşirea României Mari, înaintaşii noştri au realizat lucruri însemnate, măreţe, iar noi avem datoria pe de o parte să le cinstim memoria şi pe de altă parte să încercăm să ducem mai departe aceste lucrări începute de ei. Aş dori să subliniez că simbolul oului încondeiat nu este altceva decât imaginea Mântuitorului care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă. Un element important în cadrul marii sărbători a Paştelui este oul închistrit, care surprinde în mod elegant şi frumos expresia sufletului creştin al omului simplu. Coaja subţire, tehnica migăloasă, culorile vii, multitudinea motivelor, bogăţia simbolurilor, încărcătura religioasă arată cât de bogaţi sunt sufleteşte oamenii acestor locuri” a declarat primarul Traian Iliesi.

Premii pentru câştigători

Festivalul a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Moldoviţa, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina”, şi Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”, în cadrul proiectului „Paştele în Bucovina”. Alături de expozanţi s-au aflat şi directorul Centrului Cultural „Bucovina”, Sorin Filip, Călin Brăteanu, director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul CCB consultanţi artistici în cadrul aceleiaşi instituţii. Manifestarea a cuprins şi vernisajul expoziţiei cu lucrările premiate la concursul judeţean „Sărbătorim minunea Paştelui”, aflat la a V-a ediţie.

Manifestarea s-a încheiat cu spectacolul oferit de copiii de la şcolile din Moldoviţa, Argel, Paltinu, Vatra Moldoviţei, Ciumârna. La toate secţiunile artistice au fost acordate diplome şi premii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: