Sărbătoarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România, Ziua Basarabiei, 27 martie 2018, a umplut sala de arte „Elena Greculesi” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava cu elevi de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Suceava şi cu studenţi basarabeni de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. Conferenţiarul care a atras atâţia tineri, prof. univ. dr. Ştefan Purici, deja invitat cu o zi înainte de unul din posturile TV locale şi iniţiator şi moderator al unei dezbateri de două ore la instituţia de învăţământ superior căreia îi este prorector, a dovedit că pentru istoria Basarabiei are întotdeauna ceva interesant de spus şi o înflăcărare sesizabilă sub tonul echilibrat al istoricului de profesie şi de vocaţie. Nu ştiu cât această înflăcărare ţine de firea omului şi cât de condiţia bucovineanului născut, crescut la Cernăuţi, adică pe pământul românesc de dincolo de graniţele României.
De altminteri, întreaga manifestare a avut un anume patos, sesizabil chiar de la deschiderea şi intervenţiile aparţinând directorului Bibliotecii, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, el însuşi istoric, şi de asemenea din cuvântul rostit de inspectorul şcolar prof. dr. Isabel Vintilă. Invitată să-l rostească în numele Inspectoratului Şcolar Suceava, prof. dr. Isabel Vintilă, „produs sută la sută sucevean”, cum a mărturisit o dată, adică născută şi şcolită în Suceava, de la abecedar la susţinerea doctoratului, a pus căldură şi sinceritate în convingerea împărtăşită tinerilor că ţara noastră poate să fie altfel, dacă ei vor nu o vor părăsi, ci vor rămâne aici, învăţând, muncind, trăind să o preschimbe în bine, căutând şi găsind sprijin într-o memorie istorică bogată în pilde de oameni şi momente înălţătoare.
Trecerea în revistă a istoriei Basarabiei, cu accent pe momentele-cheie, pe limpezirea contextului internaţional pe care s-a axat conferinţa prof. univ. dr. Ştefan Purici a fost ilustrată cu proiecţii video (documente, chipuri), dar şi potenţată emoţional, îndeosebi de foarte proaspetele imagini de la Marea Adunare Centenară de duminică, 25 martie 2018, de la Chişinău, în care s-a cerut puternic Unirea cu Ţara.
În încheiere, dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş a mulţumit invitatului şi participanţilor, pe aceştia din urmă chemându-i să se înscrie cu propria viziune privind România următorului secol la Concursul Naţional de eseuri „ROMÂNIA la 100 + 100”.
În ce mă priveşte, alegând o porţiune de drum comună cu a tinerilor de la „Mihai Eminescu”, întâi mi-am descheiat haina prea groasă pentru vântul bun de primăvară adus de ziua de marţi, 27 martie 2018, ziua în care Basarabia a început Marea Unire de acum un veac, apoi am rămas pe loc, urmărindu-i cum, alăturându-se altui grup, urcă treptele şi deschid uşa Muzeului de Istorie Suceava. Întrebându-mă dacă printre ei se află şi nepoata mea, elevă la acelaşi colegiu. Fiindcă pentru noi toţi ziua de mâine, România următorului secol, începe cu chipul copiilor, al urmaşilor noştri.
Comentarii