Mărţişoarele şi… Cernăuţii

Mărţişorul este un obiect de podoabă purtat de copii, de tinere fete şi băieţi, de bătrâni… El se confecţionează de fete şi femei, dintr-un şnur alb, care se împleteşte cu unul roşu. De el se lega un ban de aur sau de argint, o amuletă mică, o mică figurină: coşar, rândunică, potcoavă, ghiocel etc. Mărţişoarele sunt un semn al începerii primăverii calendaristice. În unele părţi ale ţării noastre se oferă mărţişoare împreună cu un ghiocel, simbolul primăverii. Ele se oferă de către fetiţe, fete şi femei bărbaţilor, iar acestea primesc mărţişoare şi flori de la bărbaţi în ziua de 8 Martie. Sunt mai multe legende legate de istoria mărţişorului, la fel şi despre perioada în care se poartă şi ce se face cu ele după expirarea acestei perioade….

Bucovina are anumite reguli în acordarea acestor mărţişoare şi – important, dar şi îmbucurător pentru noi – este faptul că aceste obiceiuri se păstrează şi se practică atât în partea de sud, cât şi în partea de nord a Bucovinei istorice. Tocmai de aceea participăm cu mare dragoste şi mult interes la manifestările pe care le organizează cu acest prilej bucovinenii din partea de nord a Bucovinei istorice.

Prin telefon, aflându-se la Festivalul internaţional de poezie şi epigramă de la Mizil, dl Vasile Bîcu m-a invitat să particip la Festivalul „Ghiocelul” de la Cernăuţi, închinat mărţişorului şi zilei femeii. Normal că am acceptat, mai ales avându-l companion pe maestrul Emil Ianuş, invitat şi el. Ni se asigura transportul prin Victor Minea, directorul Liceului „Gr. Tocilescu” din Mizil, şi prof. Laurenţiu Bădicioiu, profesor la acelaşi liceu. Când au ajuns ei la Arbore, am avut surpriza s-o găsesc în maşină şi pe dna Camelia Florescu, renumită cântăreaţă de muzică uşoară, şi ea invitată la festival.

Astfel am format o mică delegaţie din partea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB) şi-am plecat spre Cernăuţi. Tot drumul am vorbit, povestindu-le celorlalţi trei despre Bucovina şi frumuseţile sale. Nici n-am ştiut când am ajuns la destinaţie, unde-am fost primiţi cu mare bucurie şi căldură. Cazare, masă şi odihnă, doar a doua zi era spectacolul.

Dimineaţa, după micul dejun, ne-am îmbarcat în autocarul cu care venise ansamblul din Bistriţa şi-am vizitat împreună oraşul. L-am străbătut în lung şi-n lat timp de aproape patru ore, admirând construcţiile, arhitectura lor, în mare majoritate fiind clădiri construite între cele două războaie mondiale. Am admirat şi clădirea Universităţii, şi Palatul Mitropolitan.

Spectacolul propriu-zis a început ceva mai târziu, cam pe la ora 13. Sala, având doar 500 de locuri, era arhiplină, foarte mulţi spectatori stând şi în picioare. Pe toată durata lui, de peste şase ore, ei au aplaudat cu frenezie evoluţiile interpreţilor individuali şi ale ansamblurilor. Şi-au fost mulţi, foarte mulţi, aproape 1000. Deschiderea spectacolului a făcut-o Vasile Bîcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească din regiunea Cernăuţi „Mihai Eminescu”, organizatoarea evenimentului – un adevărat festival folcloric. A rostit o emoţionantă alocuţiune, prin care a mulţumit celor prezenţi şi i-a felicitat pentru modul în care păstrează şi valorifică tezaurul folcloric al Bucovinei istorice. Jumătate din fundalul scenei era drapat cu pânză în culorile albastru, galben şi roşu, adică drapelul românesc, iar proiectoarele de pe scenă alternau în cele trei culori. Prezentatori au fost doi tineri superbi: o domnişoară şi-un flăcău, ambii îmbrăcaţi în culorile alb şi roşu, culorile mărţişorului nostru milenar.

Membrii Asociaţiei cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (preşedinte, dna Lilia Govornean), împreună cu discipoli de-ai lor, au prezentat compoziţia muzicală „Mărţişorul – un miracol lăsat de străbuni”. La acest festival au participat pentru prima dată, iar tabloul feeric pe care l-au realizat a fost pregătit de profesoarele de la Liceul Raional din Noua Suliţă, autoare fiind Iulia Toacă şi Darda Zlei. Un superb cântec au interpretat surorile gemene Nadia şi Natalia Pascar.

Aşa cum ne-a obişnuit, dl Iurie Levcic, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, a venit cu formaţia folclorică „Perla” a Şcolii Populare de Artă şi Civilizaţie Românească „C. Porumbescu” din Cernăuţi. Cei 72 de componenţi ai ansamblului au prezentat un adevărat spectacol, compus din jocuri populare bucovinene, grup vocal, interpreţi de muzică populară, susţinuţi de un taraf. Din nou s-a bucurat de mare succes şlagărul bucovinean „Cântă cucu-n Bucovina”

Ansamblul „Dor bucovinean” din Siret, format numai din bărbaţi, îmbrăcaţi în sumane negre şi cu cuşmă, a încântat asistenţa cu melodii foarte vechi, unele haiduceşti.

A urmat un alt moment emoţionant. A fost chemat pe scenă poetul Arcadie Opaiţ, fostul preşedinte al Societăţii „Mihai Eminescu”. Dl Bîcu a evocat elogios activitatea acestuia ca preşedinte, dar şi ca poet, contribuţia sa la dezvoltarea şi popularizarea limbii române în zona Cernăuţilor. I s-a acordat o „diplomă de preţuire”, dar şi o sticlă mare de şampanie, pe etichetă fiind imprimat chipul său. A urmat un savuros dialog, mult gustat de public, între Opaiţ şi Bîcu. Poetul Arcadie Opaiţ a împlinit 70 de ani.

Ansamblul folcloric „Ai lui Ştefan noi oşteni” al Liceului Industrial „Ion Nistor” din Vicovu de Sus a evoluat la cote maxime, aşa cum ne-a obişnuit, prezentând un grup vocal, solo la chitară şi voce, jocuri populare.

Un grup de 14 copilaşi, care de care mai mic, conduşi de Ion Reabco, a interpretat cântece închinate primăverii şi zilei mamei. Au fost încântători.

Ansamblul folcloric al Casei de Cultură din Bistriţa (conducător, Alexandru Cătcăuna) a venit de la un alt festival. „Vrem iubire şi dragoste pentru toţii românii de pe tot pământul. Aici refacem legătura cu Cernăuţii, după o întrerupere de 17 ani. Sperăm să mai putem sărbători la Bistriţa şi la Alba Iulia. Aş sta cu dvs. până dimineaţă, pentru c-avem ce arăta!” a spus Alexandru Cătcăuna. Şi-ntr-adevăr, au avut ce arăta. Cred că au avut cele mai frumoase costume populare. În plus, fetiţele au avut şi trăistuţe, ca la Straja noastră. Au prezentat o adevărată „strânsură” de la hram, aşa cum se face în toată Bucovina istorică.

Artiştii Căminului Cultural din Pătrăuţii de Jos au venit cu un joc tematic, „Strânsura de Mărţişor”; au prezentat cântece foarte vechi.

„Şoimii din Ceahor”, ansamblu venit din suburbia Cernăuţilor, format din copii şi până la octogenari, au venit cu buchete de flori în mâini, iar pe piept le fluturau cocarde tricolore şi portrete ale domnitorilor români. Şi interpretarea lor a fost fără cusur şi pe placul spectatorilor. Citeam emoţie pe toate chipurile, trăind ceea ce ne spuneau şi cântau.

Membrii Ansamblului folcloric „Siretul” din Vârful Câmpului, judeţul Botoşani, au venit însoţiţi de dna primar Maria Guţu, care-a fost adevărat conducător pe scenă. Ne-au propus „să simţim şi să trăim cu adevărat româneşte”. După terminarea programului, au întins o horă cât toată scena. În final, au acordat gazdelor cadouri, constând în obiecte de ceramică, executate de copii.

Din judeţul Bistriţa-Năsăud a venit şi Ansamblul „Codrişorul”, care-a prezentat un program divers: solişti de muzică populară, joc de fete, suită de jocuri populare mixte. I-a susţinut şi Mina Buga, interpretă cunoscută de muzică populară.

Au mai evoluat mulţi interpreţi de muzică populară, solo acordeon, vioară şi chitară. Repertoriul acestor solişti a fost diferit, aşa că spectatorii au putut asculta foarte multe cântece populare româneşti, dar şi câteva melodii de muzică uşoară românească.

Se spune că punctul culminant al unui spectacol este undeva pe la mijlocul lui. De data aceasta n-a fost aşa. Spectatorii aşteptau să se încheie spectacolul, când prezentatoarea a anunţat că dna Camelia Florescu va prezenta câteva melodii de muzică uşoară. Iar dacă în sală era oarecare linişte, pe scenă s-a rostogolit un uragan. Aşa şi-a făcut intrarea dna Florescu, în ritmurile nebune ale unei melodii foarte ritmate. Deşi era singură pe scenă, a pus repede stăpânire pe aceasta. Dar nu i-a ajuns scena. A coborât în sală şi, prin modul în care a cântat, fără deosebire de vârstă, i-a antrenat pe mulţi spectatori la dans. Şi-au tot dansat! În final le-a spus spectatorilor: „Este o onoare fără seamăn pentru mine să cânt aici, în scumpa mea Bucovină, unde am şi eu rădăcini materne. Căldura dvs. mi-a luat tot gerul care mi se cuibărise în suflet. Vă invidiez pentru tot ce-aţi făcut aici. Voi reveni oricând, cu mare dragoste şi plăcere în dulcea Bucovină”.

Maestrul Emil Ianuş din Horodnic de Sus a fost şi el invitat pe scenă. A povestit succint despre legenda mărţişorului, apoi a citit trei epigrame şi o ghicitoare. Reproduc din cea dedicată mărţişorului: „Alb şi roşu – două fire/ Împletite cu iubire/ Şi purtate-n piept cu dor/ Se numeşte…(mărţişor)”.

A fost un spectacol de neuitat, mai ales prin conţinutul lui puternic patriotic, dedicat tezaurului folcloric românesc, în general, şi celui bucovinean, în special. Au fost aduse pe scenă diferite specii folclorice, unele cântece fiind şi foarte vechi, uitate de mult timp. Iată că sunt sufletişti care scormonesc încă în lăzile bătrânilor şi le scot la iveală.

Prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: