Alexandru Mironov, carte de visare şi învăţătură

 Prin anii ’80 ai secolului trecut, la Editura Ion Creangă apăruse o carte dragă inimii mele: Întâmplări din Mileniul III. Era în timpul televiziunii „cu aburi”. Cartea a marcat generaţia mea. Reîntâlnirea cu noua şi totuşi vechea carte, Întâmplări din ziua-de-dincolo-de-mâine de Alexandru Mironov, Editura Diana, 2017, mi-a readus adolescenţa. Uimitor de repede, alături de calculator şi Google, în miraculosul fluviu al învăţării, Lumea de după Google pledează prin Şcoala Mileniului III, pentru noi proiecte şi împliniri în viitorologie. De la „Luminiţa” la „Ştiinţă & Tehnică”, de la Ştiinţă şi imaginaţie la cartea de anticipaţie, de la Atlantykron la SciFest, Noaptea Cercetătorilor, Cygnus-ul sucevean ori tribul inventicii ieşene, de la Euroinvent la cluburi sau show-uri de ştiinţă este o schimbare de paradigmă ilustrată într-o „foaie de parcurs” pentru pământenii care bat acum la porţile stelelor. Şi-n plus, legile cosmosului şi cele ale roboticii îndeamnă nu doar la visare, ci şi la acţiune. În căutarea Graalului, minţile creative străbat incognoscibilul într-un dans cosmic cu viteză superluminică. Scientific trips şi călătoriile imaginare au în atenţie minunatul sistem de computere umane cărora li se adaugă inteligenţa artificială. Creierul este mai încăpător ca cerul, iar organismul uman, un minunat sistem de computere. „Niagara de biţi” circulă în ”uzina energetică” a celulei. Ştiinţa Viului se exprimă prin tot.

Cartea lui Alexandru Mironov nu e scrisă doar pentru şcolarii claselor IV-VIII, ci este o carte pentru noi toţi, indiferent de vârstă. În egală măsură, este o carte de ştiinţă, literatură de anticipaţie ştiinţifică şi de frumos artistic. Ba chiar mai mult. O carte care informează, fără ca informaţia să fie obositoare. Profesorul Invencticus, cunoscutul radio-tele-profesor, fascinează prin scriitura în aparenţă simplă, în esenţă complexă. Aventura cunoaşterii străbate prin cele 16 povestiri Ţara energiilor (eoliană, solară, nucleară), universul casnic, cel şcolăresc, cel din străfunduri, cel din Oceanul Planetar, precum şi o călătorie în jurul Pământului într-o altă manieră decât cea a lui Jules Verne. Cu tact şi răbdare, cu paranteze, explicaţii şi divagaţii, se introduc termeni precum ornitopter (mic elicopter cu patru elice), catamaran (ambarcaţiunea celor cinci exploratori), holografie (proiectare în relief), aerobuz, electrobuz, rachetă-avion, automobil cu trei roţi (inventat de Justin Capră), manglev (tren electric cu motor linear ce se deplasează prin levitaţie magnetică), reactor (acea cuşcă uriaşă şi etanşă din oţel, plumb şi beton în care se dezlănţuie combustibilul nuclear), autobuz pe pernă de aer, captatori solari, oraş-plutitor, mică insulă cosmică, oraş stelar, mineri selenari, uzină plutitoare, fermă energetică solară sau astroporturi celeste. Apoi diversitate roboţilor, de la robotul-dădacă Ştiu-tot-fac-tot la robotul-maestru de ceremonii ROB 4, de la robotul-aspirator la cel lunar şi cel agronom, de la robotul-ascensor la robotul-uşă şi cel vidanjor ori pompier, de la cel în formă de vierme sau de cârtiţă la mecanici, sudori, strungari, încărcători, toţi „conduşi de calculatoare mari şi mici care dau comenzi unor motoare electrice, hidraulice sau pneumatice”. Ştiu-tot-fac-tot „are sub carcasa lui aproape o sută de motoraşe minuscule ce primesc energie electrică de la reactorul nuclear pe care îl poartă în pântecul său de oţel inoxidabil”.

Cu har de povestitor şi dar de pedagog, derulează întâmplările care instruiesc în varii domenii multidisciplinare din delicatul fluviu al învăţării: biologie, geografie, fizică şi chimie, IT, automatizări, robotică, astronomie, cosmografie, mineralogie, agronomie, ecologie, neuroştiinţe ori discipline tehnico-inginereşti. Explicaţiile privind fisiunea (fisiunea unei jumătăţi de kg de uraniu dă tot atâta energie cât arderea a 1.600 t de cărbune!) şi fuziunea nucleară (contopirea unor nuclee de deuteriu şi tritiu “ izotopi, un fel de verişori ai hidrogenului cu eliberare de energii uriaşe) sunt sugestive. Concluzia pentru dincolo-de-mâine: „fisiunea şi fuziunea nucleară, alături de exploatarea energiei Soarelui, vânturilor, valurilor vor fi principalii furnizori de energie ai anilor de după 2030”. Iată cum instruieşte despre lanţul trofic al peştelui: „10 000 kg de alge constituie hrana pentru 1 000 kg plancton, scoici şi crustacee mici care, la rândul lor, hrănesc 100 kg peşte mic, pradă pentru 10 kg peşti mijlocii, pe care îi va înghiţi un peşte de 1 kg, iar acesta, pe masa noastră, ne va da abia o sută grame de proteină”. Sau cartea de vizită a biotehnologilor, pentru că în mileniul al treilea, din trei oameni, unul va fi biotehnolog. Vizita în Kenya, la staţiunea internaţională de cercetare ştiinţifică unde mama copiilor este biochimistă specializată în feromoni, aduce în atenţie războiul nemilos împotriva muştii tse-tse şi a parazitului ucigaş.

O carte ce abundă în informaţii prezentate atractiv, o carte de învăţătură având ţinută enciclopedică. Ilustraţiile sporesc interesul pentru variile domenii abordate.

 Prof. SORIN GAFENCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: