Galeria eroilor Marii Uniri

Iancu Flondor – eroul Bucovinei

Anul 1918 a însemnat înfăptuirea marelui ideal pentru neamul românesc – Marea Unire. N. Bălcescu, fruntaş al revoluţiei de la 1848, scria în 1850 că „Unitatea naţională fu visarea iubită a voievozilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noştri cei mari […]. Pentru dînsa ei trăiră, munciră, suferiră şi muriră”. Şi, într-adevăr, poporul român având în frunte bărbaţi cu suflet mare a înfăptuit statul naţional unitar român. Menţionăm câteva nume: I.I.C. Brătianu, N. Iorga, Take Ionescu (în vechiul regat), Vasile Stroiescu, Pantelimon Halipa (în Basarabia), Iancu Flondor, Ion Nistor (în Bucovina) şi Ştefan Cicio Pop, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiş (în Transilvania) care şi-au dedicat viaţa înfăptuirii României Mari.

Iancu Flondor (1865-1924), născut la Storojineţ într-o familie de mari proprietari români, după studiile secundare la Cernăuţi şi serioase studii juridice la Universitatea vieneză finalizate cu doctorat, s-a lansat în viaţa politică, fiind în mai multe rânduri şef de partid şi deputat în Dieta Bucovinei, ridicând drapelul de luptă în numele naţionalismului şi al cinstei integrale în viaţa politică.

Primul Război Mondial a adus mari distrugeri şi suferinţe populaţiei Bucovinei care de trei ori a fost ocupată de trupele ruseşti şi tot de atâtea ori au revenit austriecii. Mulţi intelectuali români au părăsit provincia refugiindu-se în ţara liberă, acţionând prin scris sau cu arma în mână pentru înfăptuirea Unirii Bucovinei cu Patria Mamă. Printre aceştia s-au aflat prof. univ. Ion Nistor, prof. George Tofan, prof. Nicolai Cotos şi mulţi alţii.

În toamna lui 1918, în Bucovina aveau loc evenimente importante. Un grup restrâns de intelectuali scoteau în luna octombrie la Cernăuţi ziarul „Glasul Bucovinei”, ca organ de presă al patrioţilor români. Acum a sosit de la Storojineţ, unde se retrăsese, Iancu Flondor, luând contact cu grupul intelectualilor români. I. Flondor, inteligent şi energic, era călit în luptele politice pe care le purtase pe vremuri şi era omul care se bucura de vază la toţi românii din Bucovina. El s-a pus în slujba revendicărilor naţionale şi a ajuns repede în fruntea mişcării româneşti din Cernăuţi – capitala Bucovinei. Adunarea Naţională Constituantă din 27 octombrie 1918 a hotărât Unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti şi a ales un Consiliu Naţional care a instituit un guvern al Bucovinei, în frunte cu Iancu Flondor. Hotărârile Constituantei au fost transmise guvernatorului austriac Etzdorf. În tratativele cu Iancu Flondor, guvernatorul i-a cerut să ajungă la consens cu ucrainenii care se înţeleseseră cu trădătorul Aurel Onciul pentru împărţirea Bucovinei.

La 6 noiembrie 1918, ucrainenii au ocupat instituţiile din Cernăuţi cu forţele lor militare întoarse de pe front, terorizându-i pe fruntaşii românilor. În aceste condiţii, Iancu Flondor trimite pe avocatul Vasile Bodnărescu la Iaşi, unde se afla Guvernul Român, pentru a solicita în numele Consiliului Naţional intrarea armatei române în Bucovina. Guvernul Coandă aprobă intrarea Diviziei a VIII-a, comandată de generalul Iacob Zadik, care la 11 noiembrie era întâmpinată de un imens public românesc în Cernăuţi. Iancu Flondor a rostit o cuvântare înduioşătoare, îmbrăţişându-l pe general.

Refugiaţii bucovineni s-au întors în provincie contribuind la pregătirea Congresului General al Bucovinei care cuprindea 74 delegaţi români şi reprezentanţii germanilor şi polonezilor.

Congresul General al Bucovinei, „ţinut joi, 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuţi”, „pentru stabilirea raportului politic între Bucovina şi regatul României” vota în unanimitate Moţiunea prezentată de Iancu Flondor, preşedintele Congresului, de „unire necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu Regatul României”. Moţiunea a fost primită cu mare entuziasm în adunare şi pe străzi de mulţime. O delegaţie formată din 15 persoane în frunte cu Iancu Flondor s-a deplasat la Iaşi, unde a prezentat Actul Unirii Bucovinei regelui Ferdinand. La 1 decembrie 1918, familia regală şi Guvernul României, având ca invitaţi şi membri ai delegaţiei Bucovinei, îşi făceau intrarea în Bucureşti, după aproape un an de refugiu la Iaşi.

Prin Decretul lege nr. 3744 din 18/31 decembrie semnat de regele Ferdinand şi primul ministru I.I.C. Brătianu se valida Unirea Bucovinei cu România, iar prin Decretul lege nr. 3745 din aceeaşi zi privind administrarea Bucovinei, se prevedea ca un ministru delegat la Cernăuţi să fie numit în fruntea unui serviciu administrativ format din 9 secretariate de serviciu, care va funcţiona până în 1920. Iancu Flondor a fost numit ministru delegat la Cernăuţi şi Ion Nistor în guvernul de la Bucureşti.

Din cauza conflictului dintre miniştrii Bucovinei, Flondor şi Nistor, în luna aprilie 1919, Eroul Bucovinei, Iancu Flondor, a demisionat din guvern, retrăgându-se la Storojineţ, dezamăgit de noile moravuri politice care începeau să se instaureze.

Prin art. 59 din Tratatul de pace semnat la 10 septembrie 1919 la Saint Germain, Austria renunţa la fostul ducat al Bucovinei în favoarea României.

Adunarea deputaţilor şi Senatul României, în şedinţa din 29 decembrie 1919, au votat în unanimitate, prin aclamaţiuni, „Legea asupra Unirii Bucovinei cu România”.

Bucovina s-a integrat treptat în statul naţional unitar român, implementând toate reformele economico-sociale şi culturale din perioada interbelică.

Iancu Flondor a reprezentat conştiinţa românească luptătoare în Bucovina. El a fost şi un mare vizionar, căci a crezut în idealul naţional integral. A crezut în moralitatea integrală în viaţa publică.

Profesor PETRU N. BĂRBUŢĂ

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI