„Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”

Avem convingerea că sunt cunoscute aceste cuvinte care aparţin lui Grigore Vieru, un mare poet român, care impresionează prin frumuseţea operei sale, prin mesajul transmis, prin atitudinea omului faţă de mari valori, precum neamul, ţara, graiul matern. Este un poet iubit de dorneni, a fost prezent aici în câteva rânduri, un motiv în plus ca, în fiecare an de la trecerea sa la cele veşnice, să fie omagiat la data de 14 februarie, ziua sa de naştere.

Şi în acest februarie, la Biblioteca „G.T. Kirileanu”, membrii filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, ai Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, ai filialei Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, profesori şi elevi au organizat un moment „In memoriam Grigore Vieru”, căruia, având în vedere că ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri, i-au dat o semnificaţie mai largă prin simpozionul intitulat „Poeţi români din Basarabia, fii ai pământului şi ai istoriei”. Poeţii evocaţi au ca trăsături comune atitudinea civică, militantismul, dragostea faţă de neam şi limba maternă. Bibliotecara coordonatoare Nicoleta Todaşcă a prezentat expoziţia organizată de instituţia gazdă, cuprinzând operele scriitorilor basarabeni aflate în zestrea instituţiei. Despre viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru a vorbit prof. Vasile Panţiru, directorul Şcolii Sanitare Postliceale „Ţara de Sus” din Vatra Dornei, cu emoţia evocării momentelor când s-a întâlnit cu regretatul poet: la Miorcani (unde mai trăieşte şi acum una dintre mătuşile sale, Maria Focşa), când a povestit cum ascultau consătenii din Pererita, în timpul regimului comunist, slujba de înviere de la biserica din Miorcani; la Ziua Limbii Române din 1990 la Chişinău. Vorbitorul a evidenţiat ţelurile pentru împlinirea cărora a luptat Grigore Vieru: scrierea cu grafie latină, declararea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova, scriere de cărţi, reviste şi abecedare pentru copii, ca aceştia să aibă şansa de a învăţa în limba maternă. Aldona Patraş a creionat chipul mamei, „icoana sfântă” a poetului care a creat unul dintre cele mai frumoase şi mai sensibile portrete literare dedicate mamei. Poezia „Drum bun, Grigore Vieru”, scrisă de dorneanca Rodica Ulea, a fost recitată de prof. Jenica Romanică.

Despre parteneriatul Şcolii Gimnaziale Nr. 2 din Vatra Dornei cu Şcoala Ialoveni din Republica Moldova a vorbit prof. Cornelia Lupaşcu şi a lecturat poezii semnate de elevii Matei Gorea, Lavinia Rusu, Matei Crăciun, îndrumaţi de prof. Loredana Todaşcă, din grupajul aflat în pregătire pentru participarea la un concurs literar organizat de Şcoala Ialoveni. A fost subliniată modernitatea creaţiei poetice a lui Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, reieşită dintr-o pertinentă recenzie a volumului „Corabia de la mansardă”, realizată de scriitorul Gheorghe C. Patza. Prin lecturarea unor texte, vorbitorul a demonstrat tehnica modernă folosită de poet: tematica poemelor, amplitudine, versul alb ş.a. Subsemnata am subliniat câteva caracteristici ale poeziei lui Dumitru Matcovschi: mesianismul folcloric de la începuturi, radicalizarea discursului poetic, poezia satirică (fără a părăsi filonul patriotic, profundul ataşament faţă de baştină), atitudinea faţă de scrierile lipsite de mesaj şi de profunzime ideatică, faţă de „scribăreţi”, cum îi numea poetul pe cei ce voiau să-şi vadă numele tipărit cu orice preţ. Am lecturat un sensibil „Poem despre un înger” dedicat lui Grigore Vieru de către poeta Cătălina Orşivschi. Poezia lui Dumitru Matcovschi a fost ilustrată prin câteva texte semnificative, recitate de elevii Erica Spiridon, Emilia Moroşanu, Georgiana Haja şi Victor Chiriac, de la Şcoala Gimnazială Nr. 1, îndrumaţi de prof. Liliana Ţăran. Despre poeta tribun Leonida Lari a vorbit prof. Jenica Romanică, subliniind implicarea acesteia în activitatea literară, dar şi în cea civică şi politică, eforturile pentru susţinerea independenţei Republicii Moldova. Poezia Leonidei Lari, cuprinzând peste douăzeci de volume, are caracter militant, dar a scris şi poezie religioasă. Prof. Romanică a recitat poemul „Pentru limba română”. Poeta Anica Facina a prezentat culegerea de poezie „Constelaţia lirei” şi a vorbit despre opera postmodernistă a lui Leo Butnaru. Autor a circa şaizeci de volume de poezie, eseuri, literatură pentru copii, antologii, proză, un poet tradus în mai multe limbi, membru al Uniunii Scriitorilor şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Chişinău, Leo Butnaru a fost răsplătit cu numeroase premii şi s-a bucurat de aprecierea unor mari personalităţi literare, din care vorbitoarea a prezentat pe cea a lui Fănuş Neagu şi a citit poemul „Trunchiul din Copou”. Despre neoromantismul militant al lui Nicolae Dabija a vorbit prof. Gruia Ungurian, care a apreciat valoarea operei şi modestia omului, al cărui scop declarat este să ajungă la „cuvintele ce luminează”. Pagini din lirica lui Nicolae Dabija au fost recitate de către elevii Denisa Dănilă Spânu, Andra Persic, Flavius Rusu, Denisa Cârcei şi Ariadna Pleşca de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumaţi de prof. Alina Leonte Dupu. Prin telefon, timpul nepermiţându-i să fie de faţă, distinsa poetă Taţiana Vlad Guga ne-a citit un emoţionant poem dedicat memoriei lui Dumitru Covalciuc. Am audiat cântece pe versuri de Grigore Vieru, în interpretarea regretaţilor artişti patrioţi Doina şi Ion Aldea Teodorovici.

În preambulul acestei manifestări a avut loc o nouă întâlnire a membrilor cenaclului „Cornelia Maria Savu”, condus de prof. Jenica Romanică. Au citit scriitorii Anica Facina (haiku-uri apărute în revista „Vatra veche” din Tg. Mureş, în limbile română şi franceză), Gruia Ungurian (un eseu despre mână), Aldona Patraş (proză dedicată Dornei natale), Jenica Romanică (un fragment de proză dintr-o lucrare aflată în pregătire), subsemnata (două poeme şi haiku-uri). Scriitorul Gheorghe C. Patza a realizat o recenzie a volumului „Roman cu sertare”, de Cornelia Maria Savu, bine primit de către critica literară la apariţie. S-au făcut precizări privind activitatea de viitor a cenaclului, intenţia de a promova tinere talente pe care să le regăsim, cu rezultate notabile, la concursurile judeţene sau naţionale, în paginile unor publicaţii literare.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: