La 115 ani de la naştere

Ion Irimescu, trăit la Fălticeni

Duminică, 18 februarie, la Fălticeni s-a desfăşurat evenimentul omagial „Ion Irimescu 115”, manifestare organizată de Primăria şi Consiliul Local în colaborare cu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni.

Primul popas a fost făcut la cripta familiei Irimescu din cimitirul Oprişeni, acolo unde maestrul Ion Irimescu împreună cu soţia sa, Eugenia Augustina, căreia toată lumea îi spunea Jeni (cu excepţia soţului, care i se adresa invariabil cu „Jeniţa”) se odihnesc pe vecie. Preotul paroh Camil Dăscălaşu şi managerul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, preot Teodor Brădăţan, au oficiat slujba de pomenire a maestrului Ion Irimescu chiar în biserica pictată de acesta în anii studenţiei, după care, la mormântul marelui sculptor român a fost adus un omagiu din partea Primăriei Fălticeni, filialei Suceava „Plăieşii” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi a Şcolii Gimnaziale „Ion Irimescu” din Fălticeni.

„Ion Irimescu a fost unul dintre puţinii oşteni ai României care a fost înzestrat de Dumnezeu cu cele mai redutabile arme ale tuturor timpurilor: arta şi cultura. Abilitatea şi abnegaţia cu care le-a mânuit ne-au adus nouă, românilor, satisfacţii şi trăiri de excepţie, ţara noastră devenind, prin truda maestrului, un punct însemnat pe harta culturală a lumii. Astăzi, noi, fericiţii beneficiari ai acestui eveniment, am fost martorii readucerii în conştiinţa noastră a spiritului românesc al maestrului Ion Irimescu, cultivat cu atâta trudă în viaţa pământeană, peste care se suprapune, ca o mănuşă, cea artistică” a fost mesajul maistrului militar Dumitru Davidel, prim-vicepreşedinte al Filialei Judeţene Suceava a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Ion Irimescu ar trebui sărbătorit în fiecare zi

Momentul aniversar „Irimescu – arc peste timp”, dedicat marelui artist, a fost organizat la muzeul care adăposteşte o mare parte din opera sa. Cu prilejul aniversării a 115 ani de la naşterea maestrului Ion Irimescu au fost rostite mesaje şi alocuţiuni din partea instituţiilor centrale şi locale de stat şi din partea invitaţilor.

„Suntem aici pentru a ne aminti cu drag despre opera, viaţa şi omul Ion Irimescu. Sunt onorat că la această manifestare sunt prezenţi foarte mulţi dintre prietenii maestrului şi vă mulţumesc în numele comunităţii locale pentru gândurile dumneavoastră bune. Este extrem de important să sărbătorim aşa cum se cuvine un om care este un simbol pentru municipiul Fălticeni şi care ar trebui sărbătorit în fiecare zi, nu doar astăzi” a precizat primarul Cătălin Coman.

Ion Irimescu, cel mai important om al Făliceniului

În discursurile lor, prefectul Mirela Adomnicăi, deputatul Alexandru Rădulescu şi fostul director al muzeului, Gheorghe Dăscălescu, au evidenţiat însemnătatea operei lui Ion Irimescu şi punerea în valoare a muzeului fălticenean pe plan naţional şi internaţional.

„Ne aflăm astăzi la Muzeul de Artă «Ion Irimescu», a doua casă a maestrului, o instituţie unică la nivel naţional pentru că aici se află cea mai mare colecţie de autor din ţară. Aici avem operele şi sufletul maestrului Ion Irimescu, cel care şi-a adunat lucrările ca într-un sanctuar în muzeul de la Fălticeni, transformând oraşul într-o adevărată metropolă a artei. Valoarea acestui muzeu, valoarea operei pe care ne-a lăsat-o moştenire maestrul depăşeşte graniţele judeţului şi de aceea consider că în continuare avem obligaţia de a transforma acest muzeu din unul cu însemnătate locală într-un muzeu de importanţă naţională. Maestrul spunea că cine vrea să mă cunoască, să stea de vorbă cu sculpturile mele” a fost mesajul prefectului Mirela Adomnicăi.

„Acesta este principalul eveniment al Fălticeniului pentru că este adresat celui mai important om al Făliceniului, cel care a făcut cel mai mult pentru Fălticeni, maestrul Ion Irimescu. Personalitatea maestrului şi opera dumnealui nu aparţin unui grup de oameni, aparţin tuturor fălticenenilor, aparţin judeţului Suceava, aparţin României şi cred, fără exagerare, că aparţin umanităţii. Avem obligaţia cu toţii să-l aniversăm sau după caz să îl comemorăm, cu toţii avem dreptul să ne bucurăm de tot ceea ce ne-a lăsat” a spus deputatul Alexandru Rădulescu.

Primul elogiu naţional a venit în 1947

Mihaela Iacob, reprezentanta Ministerului Culturii, publicistul Grigore Ilisei, fostul secretar de stat Ioan Opriş au vorbit despre zestrea spirituală a artistului, despre atenţia şi dragostea noastră, a tuturor deopotrivă, privitori, admiratori, lucrători, diriguitori, pe care o acordăm lui Ion Irimescu şi operei sale.

„În urmă cu 15 ani reprezentam Ministerul Culturii la Centenarul Maestrului, un eveniment de amploare naţională. O personalitate pe care, atunci, administraţia culturală, în frunte cu academicianul Răzvan Theodorescu, a considerat că trebuie împinsă spre elogiul naţional. Prima elogiere este din 1943, când un ministru de mare amploare, Ion Petrovici, îl recomanda pentru o «sancţiune» regală, Regele Mihai fiind primul care îi acordă atributele unei medalii.

Lucrările sale au venit din geniu şi se întorc spre semeni, lucrările sale merg spre foarte multe generaţii de acum încolo. Avem la Fălticeni o colecţie Irimescu unică. Mai avem una a lui Apostu la Bacău. Ambii au avut grijă din vreme să le facă de importanţă naţională. Sunt rare gesturile pe care un artist le face la o asemenea dimensiune. Prima donaţie – 314 lucrări. Sute de lucrări date unei comunităţi care primeşte fără să fi dat, nu aduce decât o obligaţie: să păstreze această colecţie ca pe ochii din cap. Colecţia muzeului este de miliarde de euro, dacă vreţi să o evaluaţi. Este impresionantă. De aceea la Fălticeni ne trebuie un muzeu de importanţă naţională prin colecţia Irimescu. Şi se poate. Pentru asta trebuie demers politic şi susţinere” a concluzionat fostul secretar de stat Ioan Opriş, cel care în urmă cu 15 ani reprezenta Ministerul Culturii la Centenarul Maestrului.

Ioan Opriş a dăruit bibliotecii Muzeului două lucrări în care maestrul este trecut, „Monumentele istorice din România: (1850-1950)” şi „Colecţionism, Muzeologizare, Patrimonializare”.

Veşnicia în artă

Scriitorul Grigore Ilisei a făcut o trecere în revistă a evenimentelor istorice trăite de maestrul Ion Irimescu, începând cu răscoala din 1907 şi terminând cu decembrie 1989, veşnicia în artă, timpul şi uitarea fiind elementele definitorii ale marelui artist. În calitate de legatar testamentar al maestrului, Grigore Ilisei şi-a arătat nemulţumirea faţă de ce şi-a dorit maestrul să devină muzeul ce-i poartă numele după restaurare, proiect care s-a încurcat în iţele birocraţiei.

„Muzeul nu poate rămâne doar o clădire în care sunt nişte lucrări. El trebuie să fie un germene de iradiaţie spirituală, un loc în jurul căruia să graviteze viaţa spirituală, nu numai a Fălticenilor, ci a întregului ţinut. În fiecare an aici trebuia să fie o tabără de sculptură, aici să aibă loc tot felul de manifestări de rang înalt în fiecare an, de la expoziţii, colocvii, simpozioane, o activitate editorială în jurul acestui muzeu, o activitate de cercetare, studii, cărţi despre opera maestrului la care să fie angrenaţi cei mai buni exegeţi din întreaga ţară. Sunt şi lucruri care au rămas şi nu s-au împlinit, nu este decât jumătate de treabă, proiectul era mult mai amplu şi cuprindea şi clădirea în care suntem, şi care arată cum arată, şi care distonează cu cealaltă clădire. În această parte de clădire trebuia să fie expusă colecţia de pictură a muzeului, ar fi trebuit să existe un spaţiu de socializare în care oamenii să se întâlnească, să discute, o sală de expoziţii temporare, o galerie. Lucrurile acestea erau cuprinse în proiectul de reabilitare a muzeului de atunci, în etapa a doua, etapă care deocamdată este o fata morgana” a precizat Grigore Ilisei.

„Ion Irimescu este un caz fericit prin existenţa muzeului de la Fălticeni”

Olimpia Coroamă, una din membrele familiei lui Ion Irimescu, a vorbit despre artistul centenar Nicu, aşa cum era cunoscut între prieteni, realizând şi un istoric al familiei Cazaban, căreia aparţine şi sculptorul născut pe 27 februarie 1903. Vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, Gheorghe Dican, a adus un omagiu marelui artist fălticenean care între anii 1978 şi 1990 a fost preşedintele UAP. Dican a precizat: „Ion Irimescu este un caz fericit prin existenţa muzeului de la Fălticeni, mulţi artişti ar face-o cu mare drag, dar nu au unde să-şi etaleze operele”.

Scriitoarea Doina Cernica a făcut câteva referiri la promovarea imaginii personalităţii şi a creaţiei maestrului Ion Irimescu, propunând organizarea, lunar, a unor conferinţe pe tema creaţiei lui Irimescu, la Muzeul „Irimescu”, cu invitarea şefilor de catedră de la universităţile de artă din ţară, a muzeografilor de elită, a unor critici şi istorici de artă, demers care ar înviora mişcarea de cunoaştere şi de răspândire a imaginii muzeului şi a personalităţii maestrului.

Doina Cernica a vorbit şi despre omul, creatorul, autorul singurului muzeu de artă din judeţ, ca şi despre dorinţa testamentară a acestuia privind activităţile care ar trebui organizate de acest „palat al culturii fălticenene”. În acelaşi context, în calitate de autoare, a prezentat publicului volumul bilingv (română-franceză) „Poarta cu zăpezi trecătoare şi ghiocei nemuritori”.

Apropierea lui Ion Irimescu de Dumnezeu şi de Mănăstirea Voroneţ a fost scoasă în evidenţă de monahiile Gabriela Platon şi Elena Simionovici.

Mesaj din Basarabia, la ceas aniversar

Prof. univ. dr. Vasile Şoimaru, de la Academia de Ştiinţe economice din Chişinău, a povestit despre vizita efectuată împreună cu Ion Irimescu în Fălticeni, în urmă cu 14 ani, memorabilă fiind fotografia maestrului Ion Irimescu făcută de Vasile Şoimaru în „Grădina liniştii” de la Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”.

„Am fost un norocos să îl cunosc personal pe maestrul Ion Irimescu. Am văzut cât este de mare, ce expoziţie extraordinară are, uşile se închideau şi eu nu mă dădeam dus din acest muzeu. Sunteţi nişte norocoşi la Fălticeni” a precizat scriitorul Vasile Şoimaru.

Vasile Şoimaru a donat Muzeului „Ion Irimescu” două cărţi cu valoare istorică pentru Anul Centenar, „Antologia fotografiei basarabene”, în care 150 de ani de istorie sunt surprinşi prin imagini de arhivă reprezentative, şi cea mai nouă carte apărută peste Prut, „Basarabia pământ românesc”, care face parte din seria „100 de cărţi la 100 de ani de la Marea Unire”, volumul adunând 15 cărţi despre Basarabia dinainte de Unirea din 1918, din timpul Unirii şi imediat după Unire.

Universitarul basarabean a precizat că va exista o continuitate a relaţiilor între Basarabia şi muzeul fălticenean, cei doi sculptori care l-au însoţit la Fălticeni, Ion Zepciuc şi Ioan Grecu, fiind admiratori ai operei maestrului Irimescu şi dorind proiecte de cooperare.

Concert cameral şi expoziţie de pictură şi grafică

Şi reputatul profesor fălticenean Eliot Sorel, de la George Washington University, a adresat un mesaj la evenimentul comemorativ de duminică, în care a făcut referire la întâlnirea cu maestrul din iunie 1987, iulie 2002, ambele la Fălticeni, şi cea de la Academia Română din Bucureşti din februarie. Medicul Ioan Ieţcu, cel care s-a îngrijit de sănătatea maestrului în ultimii ani de viaţă, a remarcat faptul că „prefectul Mirela Adomnicăi este unul din modelele uneia dintre sculpturile maestrului Ion Irimescu, chiar dacă timpul nu poate fi dat înapoi”, precizând că „societatea românească este una sănătoasă, pentru că îşi sărbătoreşte valorile”.

Invitaţii s-au bucurat şi de momente artistice susţinute de tinerele talente ale generaţiei contemporane în cadrul concertului cameral susţinut de cvartetul de coarde „Icar” al Colegiului de artă „Octav Băncilă” din Iaşi, sub bagheta dirijorului Radu Casian, fost elev al Colegiului Naţional „Nicu Gane”, redactor al redacţiei muzicale din Iaşi a postului Radio Trinitas, şi de vernisajul expoziţiei de pictură-grafică a artistului Mihail Gavril – „Coloanele timpului”, despre artist şi lucrările sale vorbind scriitorii Grigore Ilisei, Doina Cernica şi Constantin Bulboacă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: