Preot profesor Constantin Geanopol

(1912-2002)

Parcă acum îl văd. Îmi ieşea înainte, în faţa porţii casei parohiale din Mihăieştii Horodnicenilor, aproape de două ori pe săptămână, în jurul orei 14,30. Eram în drumul meu de la şcoală spre casă. Diferenţa de vârstă dintre noi era foarte mare: dumnealui se născuse în 1912 în Mitocul Botoşanilor, iar eu în 1949 în Măzănăeştii Bucovinei. Ne-am apropiat unul de altul dat fiind faptul că eram rude prin alianţă. Un frate al cumnatului meu era căsătorit cu Ţuca, fiica preotului Constantin Geanopol. Întotdeauna mă întreba ce carte am mai citit, ce carte am mai cumpărat, ce carte a mai apărut prin librării sau îmi spunea că şi-a cumpărat „Mitologie română” a lui Romulus Vulcănescu sau „Numele trandafirului” a lui Umberto Eco. Şi uite aşa zăboveam în faţa porţii casei parohiale câte-o oră, discutând probleme de literatură, istorie sau filosofie.

Era un intelectual rasat şi un poliglot consacrat, stăpânind slavona, greaca veche, franceza şi germana.

Viaţa îl purtase din Mitocul Botoşanilor prin Edineţ, Iaşi, Cernăuţi, Fălticeni, Cotul Donului, Valea Glodului, Mihăieşti şi iarăşi Fălticeni, unde îşi doarme somnul de veci în Cimitirul Oprişeni.

 Şi-a făcut studiile primare în satul natal, iar pe cele secundare la Seminarul „Trei Ierarhi” din Edineţ şi la Seminarul „Veniamin Costache” din Iaşi. La Iaşi, pentru o scurtă perioadă de timp, l-a avut profesor pe Vasile Todicescu din Boteştii Horodnicenilor, cel care a fost iniţiatorul pedagogiei experimentale în învăţământul românesc. În perioada studiilor seminariale se întreţine singur, meditând copiii oamenilor înstăriţi.

Îşi continuă studiile, în urma unui examen extrem de sever, la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Cernăuţi, în perioada 1933-1937, cu un strălucit succes.

Studentul teolog Constantin Geanopol a făcut parte din generaţia tânără a Universităţii din Cernăuţi, crescută la o altă şcoală decât cea germană. Generaţia din care făcea parte era în căutarea propriei identităţii.

“Nemulţumiţi de marginalizarea făţişă şi constantă a provinciei de către centru şi de tipul de modernism aflat la mare căutare în epocă, tinerii intelectuali îşi propun să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă.” Pe acest fond ia fiinţă cercul „Iconar”, ce are ca reprezentanţi pe Mircea Streinu, Ion Roşca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel. Iniţiatorii mişcării Iconariote amintiţi anterior au atras mulţi tineri talentaţi să scrie versuri. Amintim aici pe Iulian Vesper, Sextil Dascăl, Liviu Rusu, Neculai Roşca, Teofil Lianu, George Nimigean, Constantin Vifor. Constantin Vifor nu este decât pseudonimul poetului Constantin Geanopol. Acesta a publicat versuri şi eseuri în „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei”, „Pagini Cernăuţene”, „Bucovina literară” şi „Înmuguriri”, apropiate cercului „Iconar”. Poetul Constantin Geanopol va câştiga timp de doi ani consecutiv Premiul „Regele Carol al II-lea” pentru poezie. Cu mulţi ani în urmă îmi arăta cu teamă, dar şi cu emoţie, diplomele obţinute, pe care le ţinea dosite în locuri numai de el ştiute. Uneori, cu un nod în gât şi glas tânguit, îmi recita unele dintre poeziile care-l consacraseră ca poet.

A fost prieten cu poetul, profesorul, folcloristul şi scriitorul Vasile G. Popa, cu publicistul şi scriitorul Mihail Havriş, redactorul-şef al revistei „Înmuguriri”, cu scriitorul şi publicistul Virgil Tempeanu, profesorul de germană al regelui Mihai I.

Preotul Constantin Geanopol a fost profesor de religie la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, unitate de elită a învăţământului sucevean. La Liceul „Nicu Gane” l-a avut elev pe eminentul publicist şi scriitor Eugen Dimitriu, cel care a înnobilat cultura română cu operele şi strădaniile sale.

www.romanidecentenar.ro

Cea de a doua conflagraţie mondială îl găseşte pe Constantin Geanopol ca preot confesor al Spitalului nr. 8 de campanie ataşat Corpului 4 Armată. Cu acest spital va ajunge în toamna anului 1942 la Cotul Donului.

 În „Jurnalul de front” preotul confesor Constantin Geanopol desluşeşte cauzele înfrângerii armatei române la Cotul Donului, în urma crâncenelor lupte din perioada 10 octombrie – 22 noiembrie 1942.

Printre cauzele acestei înfrângeri menţiona: “Trupele Corpului 4 armată au moralul foarte scăzut datorită pierderilor zilnice în linia de luptă, neputinţa comandanţilor de a schimba trupele din linia 1, din lipsă de rezerve, nepriceperea trupei de a duce lupte departe de ţară, insuficienţa mijloacelor de luptă în raport cu lungimea frontului, oboseala comandamentelor, oboseala ofiţerilor, datorată prezenţei lor permanente pe linia 1 pentru a menţine moralul trupei.”

Din lecturarea câtorva pagini din „Jurnalul de front” am dedus că preotul confesor Constantin Geanopol a fost zdruncinat de pierderile uriaşe ale armatei şi de capitularea ostaşilor români lipsiţi de hrană şi muniţii în ziua de 22 noiembrie 1942.

Preotul confesor Constantin Geanopol scapă ca prin urechile acului din încercuirea de la Cotul Donului, evitând o lungă detenţie în sinistrul lagăr de la Oranki.

Preotul Constantin Geanopol a slujit mulţi ani în parohia Rotopăneşti – Mihăieşti. Nu lua din biserică decât ce era necesar traiului pentru o zi. Împărţea toate pomenile locuitorilor din cele două sate. Interesant este că trimitea pâine la cei săraci, bolnavi şi neajutoraţi, preocupându-se ca acest ajutor să ajungă după fiecare slujbă la ei.

Constantin Geanopol a fost un preot de excepţie care a făcut cinste Bisericii Ortodoxe Române.

“Şi astfel pot zice că a fost nu numai un mare Român ci şi un om mare a cărui virtute a venit din neclintita lui încredere în viitorul neamului românesc” sublinia ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, cu ocazia înmormântării preotului profesor Constantin Geanopol, în 2002.

Prof. CONSTANTIN TÂRZIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: