Record istoric:

Importurile de mâncare au atins 6,5 miliarde euro în 2016

Cu toate că 2017 este considerat cel mai bun an agricol, importurile de alimente ale României au atins recordul istoric de 6,5 miliarde de euro şi deficitul comercial cu aceste produse a marcat recordul de 1,7 miliarde de euro, reiese din statisticile oficiale consultate de Mediafax.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în 2017 valoarea totală a importurilor României a fost de 75,6 miliarde de euro, din care 8,7% (6,5 miliarde de euro) au reprezentat importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun. Iar valoarea totală a exporturilor României a fost de 62,6 miliarde de euro, din care 7,8% (4,8 miliarde de euro) au reprezentat exporturile de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Raportând importurile alimentare de 6,5 miliarde de euro la exporturile de 4,8 miliarde de euro realizate anul trecut, a rezultat un deficit comercial la capitolul alimente de 1,7 miliarde de euro – şi acesta este un record al perioadei postdecembriste.

Tot din statisticile oficiale poate fi extrasă şi explicaţia pentru aceste recorduri: producţia industrială a fost net depăşită de crearea internă de consum. Astfel, producţia industriei alimentare autohtone a crescut, în 2017, cu doar 1,1% faţă de 2016, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de şase ori mai mult, respectiv cu 6,8%.

Per total, importurile de produse agroalimentare au însumat 6,5 miliarde de euro în 2017, după ce în 2016 fuseseră de 5,8 miliarde de euro, în 2015 fuseseră de 5,3 miliarde de euro, iar în 2014 fuseseră de 4,5 miliarde de euro, 2014 şi 2015 fiind consideraţi ani agricoli cu producţii slabe din cauza secetei.

În aceşti ultimi ani, România a consemnat încă un fenomen inedit, care a impulsionat importurile de alimente: necesarul de consum al familiilor din micile gospodării rurale a depăşit producţia din propria grădină chiar şi la tradiţionalele fructe, legume şi alte produse agricole, astfel că ţăranii au ajuns să le cumpere tot de la retaileri, pe lângă alimentele de bază. Iar retailerii se aprovizionează cu precădere din import.

La toate aceste cauze am putea adăuga şi creşterea continuă a salariilor mici, câştigate cu precădere de angajaţii din mediul rural. Avem, astfel, reţeta aproape completă a importurilor de mâncare accelerate chiar şi de ţăranii care ar trebui să fie, de fapt, susţinătorii producţiei agricole autohtone. Deocamdată, sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari de retail, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute, încă, de micii comercianţi. Aceştia mai au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet. Comerţul tradiţional, aprovizionat din surse locale, începe să piardă teren încet, dar sigur, în faţa celui modern, aprovizionat din import.

„Situaţia din sectorul alimentar autohton îl relevă a fi unul dintre cele mai puţin performante la nivel european, în pofida potenţialului agricol ridicat al României”, arată un capitol special din Raportul asupra inflaţiei, publicat vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Avansul recent al consumului intern de produse alimentare, care a beneficiat atât de stimulente generale (precum creşterile de venituri), cât şi de stimuli specifici (extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare), s-a oglindit într-o măsură relativ redusă în activitatea industriei alimentare, astfel încât surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri. „Această evoluţie a readus în prim-plan situaţia din sectorul alimentar autohton, domeniu pe care şi alţi indicatori de competitivitate (cota de piaţă la export, avantajul comercial, productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puţin performante la nivel european, în pofida potenţialului agricol ridicat al României” arată banca centrală.

Potrivit BNR, principalele dezechilibre identificate vizează patru categorii de produse: legume şi fructe, cafea şi cacao, lapte şi produse lactate, respectiv carne şi preparate din carne. „Deşi există situaţii (fructe exotice, cafea, cacao) în care contribuţiile la deficitul comercial pot fi privite ca având un caracter firesc, explicabil pe seama condiţiilor climaterice ale ţării noastre, în majoritatea cazurilor deficitele ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanţul de producţie, în special în amonte. Astfel, în cazul grupei de fructe şi legume (care explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare) este surprinzătoare contribuţia dominantă a produselor cu tradiţie pe plan local, precum mere, struguri, tomate, cartofi. Făcând abstracţie de influenţa factorului sezonier, la toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenţei unor câştiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafeţelor cultivate, inclusiv a suprafeţei serelor” se precizează în documentul BNR.

Deşi România dispune de un potenţial agricol ridicat în raport cu majoritatea statelor europene, valorificarea acestuia rămâne printre cele mai scăzute, randamentele obţinute de fermierii locali (calculate ca raport între producţia obţinută şi suprafeţele cultivate/efectivele de animale sacrificate) fiind printre cele mai reduse din UE, sub cele ale Poloniei şi Ungariei.

O explicaţie este dată, potrivit BNR, de nivelul foarte scăzut al investiţiilor directe orientate către cultivarea legumelor şi a fructelor, respectiv creşterea animalelor, în contrast, de pildă, cu influxurile care au vizat cultura cerealelor şi a plantelor oleaginoase – domenii care, de altfel, au o contribuţie pozitivă la soldul comercial extern. „Mai departe, deşi receptoare a unor fluxuri de capital în creştere, industria alimentară este caracterizată în continuare de un nivel de productivitate aflat mult sub media europeană, rezultat al gradului scăzut de tehnologizare a capacităţilor de producţie existente, astfel încât opţiunea pentru importuri sau relocarea unor segmente de activitate în alte ţări europene se profilează ca fiind de multe ori mai rentabilă. Ca atare, expansiunea cererii de consum interne a fost însoţită, în mod neobişnuit, de o subutilizare a capacităţilor de producţie” a mai arătat banca centrală.

La conferinţa de lansare a Raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat: „Deficitul comercial ne preocupă foarte mult. A crescut acolo unde am crede că avem potenţial – la alimente şi produse agroalimentare. Ce m-a frapat este că România importă foarte multe mere. Avem 14% din suprafaţa pe care se cultivă mere în Uniunea Europeană, dar livrăm doar 3% din producţie. Asta înseamnă, desigur, şi îmbătrânirea livezilor, dar şi o competitivitate foarte scăzută a preţurilor”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: