„Bucovina văzută de la Augsburg”

 >Un articol-document despre nordul Moldovei semnat de acad. Radu Grigorovici

 În ziarul „Crai nou” nr. 7658, din ziua de 5 februarie 2018, a fost publicat, sub semnătura jurnalistului Dumitru Teodorescu, un articol cu valoare de document al academicianului Radu Grigorovici, articol despre un moment deosebit în istoria cultural-ştiinţifică a municipiului Rădăuţi – „…începuturile parteneriatului şvabo-sucevean-cernăuţean, văzut de la înălţimea acestei distinse personalităţi bucovinene”… Academicianul Radu Grigorovici este fiul medicului George Grigorovici, absolvent al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi, preşedintele Partidului Socialist Român, care şi-a găsit sfârşitul vieţii în închisorile comuniste. Din această mare familie cu obârşia în satul Horodnic fac parte scriitorul Em. Grigorovitza, pedagogul Mircea Grigoroviţă ş.a.

Regretatul fizician Radu Grigorovici a susţinut şi a participat la manifestări cultural-ştiinţifice semnificative la Rădăuţi, Suceava şi Cernăuţi şi cu deosebire la înfiinţarea Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei din Rădăuţi, azi Institutul „Bucovina” al Academiei Române. Înfiinţarea acestui institut s-a făcut într-un oraş din judeţul Suceava, oraşul Rădăuţi, în care se conturaseră iniţiative şi activităţi de valoare: simpozioane cu teme de istorie, ştiinţă şi literatură, manifestări culturale în organizarea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, reactivată în anul 1990 din iniţiativa inginerului Mircea Irimescu, înfiinţarea Universităţii Populare etc. Menţionez că, la înfiinţarea institutului, fizicianul Radu Grigorovici era vicepreşedinte al Academiei Române. Fiind vorba despre momente atât de importante şi de personalităţi de la cel mai înalt nivel al ştiinţei, am păstrat în memorie şi amănunte de la aceste evenimente, inclusiv prezenţa, împreună cu profesorul Vasile Precop şi însoţiţi de acad. Liviu Ionesi, în biroul academicianului Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Române, unde am discutat despre înfiinţarea Institutului „Bucovina” şi despre viitorul director al instituţiei academice de la Rădăuţi. A urmat un şir de demersuri, între care amenajarea unor săli de la internatul Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” drept sediu pentru Centrul de Studii şi pentru biblioteca Centrului, pregătirea transferului de cărţi, reviste şi ziare, majoritatea în limba germană, de la biblioteca liceului la Centrul de Studii etc.

În acest articol-document, acad. Radu Grigorovici evocă vizitarea, în 1991, a institutelor de fizică din Germania, prilej cu care a aflat că undeva, la Augsburg, este un institut „Bukowina”, pe care l-a vizitat de mai multe ori. Aici a găsit un grup de cercetători, niciunul din Bucovina; doar un sas care a scris o carte la noi în ţară, în care argumentează temeinic continuitatea românilor din Dacia şi din Ardeal. Vremurile au făcut ca în landul Bavariei, respectiv judeţul Schwaben, să trăiască şvabi înrudiţi cu cei din Banat. Aceşti şvabi au iniţiat şi înfiinţat un institut prin care să păstreze legăturile cu germanii din Bucovina. La început, scrie acad. Radu Grigorovici, şvabii au fost supăraţi pe regimul românesc care a desfiinţat universitatea germană şi teatrul german din Bucovina. De aici înainte, oamenii de cultură au tot explicat firescul acestor situaţii. La unele manifestări de la Augsburg au participat şi acad. Dimitrie Vatamaniuc şi alţi cercetători. În continuare, în articol este relatat modul în care s-a desfăşurat simpozionul de la Augsburg, unde a vorbit delegatul ucrainenilor, apoi Constantin Sofroni, delegatul judeţului Suceava, care a subliniat că de la dominaţia de 140 de ani a austriecilor în Bucovina ne-au rămas bune doar cadastrul, iar „…reîmproprietărirea ţăranilor s-a făcut în proporţie de 90% şi n-au fost multe discuţii… Dacă zbori deasupra judeţului Suceava vezi un fel de tablă de şah, fiecare teren cultivat cu ceva altfel orientat ş.a.m.d”. În cuvântul său, prefectul de Schwaben a declarat că va promova un parteneriat cu Bucovina, fiind încântat de cele auzite de la delegatul judeţului Suceava.

Un moment deosebit a fost expunerea domnului profesor drd. Marian Olaru privind activitatea ştiinţifică a institutului de la Rădăuţi, tematica Analelor Bucovinei, mulţimea şi competenţa colaboratorilor, cursurile de vară ale Universităţii Populare, informaţii care au făcut ca cei prezenţi la manifestare să rămână „într-adevăr foarte impresionaţi. Deci pot să vă spun clar – am putut îndrepta ceva din imaginea proastă a României acolo”.

 Am fost mai mult decât încântat de cele relatate de acad. Radu Grigorovici în acest articol, şi astfel mi-am adus aminte de multe alte momente petrecute în preajma acestui mare om de ştiinţă cu obârşia în Bucovina istorică.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: