Institutul de Istorie şi Limbă de pe lângă Universitatea din Cernăuţi

(1922-1940)

Lupta pentru unirea Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei şi realizarea acestui unanim deziderat în anul 1918 a marcat profund istoriografia românească a vremii.

Dacă şcoala critică manifestase un interes mai scăzut pentru problemele politice ale vremii, generaţia care a luptat pentru unirea deplină şi a văzut-o înfăptuindu-se nu putea înţelege istoria altfel decât indisolubil legată de aspiraţiile româneşti, susţine istoricul Lucian Boia în „Evoluţia istoriografiei româneşti”.

Înainte de anul 1989 s-a făcut o mare nedreptate istoricilor bucovineni, neamintindu-se de înfiinţarea la 4 decembrie 1922 a Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă Universitatea din Cernăuţi.

Afirm acest lucru nu din dorinţa de a critica lucrări care au omis din paginile lor această informaţie, ci din dorinţa de a reda circuitului informaţional date cunoscute şi nu descoperite.

Istoricii bucovineni au surprins deosebit de bine că universităţile din Cernăuţi, Iaşi, Cluj şi Bucureşti trebuia să aibă în perioada aceea o îndatorire specială, şi anume a cultivării studiilor privitoare la istoria şi limba naţională.

În aceste condiţii istorice, încercarea de a da o nouă orientare studiilor de istorie în Bucovina a revenit unui grup de cercetători alcătuit în special din cadre didactice ale Universităţii din Cernăuţi, din rândul cărora s-au evidenţiat prin iniţiativa lor Ion Nistor, Vasile Grecu, Romul Cândea, Ilie Corfus, Milan-Pavel Şesan şi alţii.

Fără a părăsi terenul ştiinţific, istoricii bucovineni au scris o operă care se caracterizează prin aprinsul sentiment naţional ce o străbate.

Deşi au insistat mai cu seamă asupra factorilor naţionali, ei nu au neglijat nici istoria economică, socială a instituţiilor şi culturii. Istoricii bucovineni şi cei ce li s-au alăturat s-au făcut remarcaţi în activitatea lor prodigioasă prin urmărirea riguroasă şi aplicarea în practică a exigenţelor tehnicii de tipărire a surselor a căror analiză competentă a fost una din preocupările fundamentale.

Pentru a da  viaţă concepţiilor privind istoria naţională, concepţii puse în slujba poporului din care se trăgeau şi ale cărui interese le-au servit, grupul de profesori Romul Cândea, Vasile Grecu, Leca Morariu, Ion Nistor şi Alexie Procopovici, întruniţi în şedinţă în ziua de 4 decembrie 1922, după discuţii îndelungate, hotărâră să înfiinţeze pe lângă Universitatea din Cernăuţi un institut de istorie şi limbă.

Scopul institutului era promovarea studiilor istorice, arheologice şi lingvistice din domeniul trecutului românesc în toate ramificaţiile.

În aceeaşi şedinţă s-au ales profesorul Ion Nistor, preşedinte, şi profesorul Leca Morariu, secretar al directoriului compus din Vasile Grecu, Romul Cândea şi Alexie Procopovici.

La 10 noiembrie 1923, Senatul Universităţii din Cernăuţi a luat act de înfiinţarea Institutului de Istorie şi Limbă şi a cerut Ministerului de Instrucţie confirmarea statutului. Prin decizia Ministerului de Instrucţie din 5 februarie 1924, nr. 9921, Facultatea de Litere şi Filosofie a fost înştiinţată că în baza avizului Senatului Universităţii din Cernăuţi, Ministerul de Instrucţie, potrivit dispoziţiilor art. nr. 105 din Legea Învăţământului Secundar şi Superior, a aprobat înfiinţarea Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă Universitatea din Cernăuţi, care va funcţiona pe baza statutului din 4 decembrie 1922.

În şedinţa directoratului din 2 ianuarie 1924 s-a hotărât să se înceapă cu publicarea buletinului institutului care se va numi „Codrul Cosminului”. Acest buletin a apărut în 8 volume, în perioada 1924-1939. Apariţia sa a fost întreruptă în anul 1940, în urma ocupării Bucovinei de fosta URSS.

www.romanidecentenar.ro

În acest buletin, care însumează 5189 de pagini, au apărut 67 de studii, 36 de comunicări ştiinţifice, 56 de articole, 79 dări de seamă, 30 de recenzii, 10 informări şi 27 de cronici.

La 100 de ani de la Marea Unire din 1918, îmi fac o datorie de onoare din a publica lista completă a Directoriului Institutului de Istorie şi Limbă, a membrilor activi şi a membrilor corespondenţi. Toţi au luptat pentru făurirea României Mari şi s-au străduit din răsputeri să consolideze statul naţional unitar român.

Directoriul Institutului de Istorie şi Limbă

Preşedinte: Ion I. Nistor – profesor la Universitatea din Cernăuţi;

Secretar: Vasile Grecu – profesor la Universitatea din Cernăuţi;

Membri: Romul Cândea, Leca Morariu, Alexie Procopovici – profesori la Universitatea din Cernăuţi;

Membri activi: Bacinschi Ilie, Bălan Teodor, Bocăneţu Alexandru, Brătescu Constantin, Grămadă Nicolae, Herzog Eugen, Ieşan Alexandru, Marmeliuc Dimitrie, Morariu Victor, Nandriş Grigore, Păunel Eugen, Protopopescu Dragoş, Reli Simion, Sauciuc-Săveanu Theofil, Sbiera Radu, Şesan Milan-Pavel, Şesan Valerian, Zugrav Ioan;

Membri corespondenţi: Albu Tcaciuc-Nicolae, Ambrojevici Ceslav, Bănăţeanu Vlad, Cantemir Traian, Cristea Geagea, Corfus Ilie, Frenkian Arm, Gassauer Rudolf, Găină Silvestru, Gherasim Vasile, Grigorovici Alois, Ioniţă Ştefănescu-Octavian, Isopescu Claudiu, Loghin Constantin, Mandicevschi Constantin, Maxim Gheorghe, Tabrca Ilie, Ţopa Leon.

Le-am pomenit în acest articol numele cu pioşenie şi recunoştinţă, deoarece ei au contribuit din plin la cunoaşterea şi cinstirea limbii române şi a istoriei naţionale.

Din nefericire, mulţi dintre cei pomeniţi mai sus au suferit în perioada dictaturii comuniste toate samavolniciile închipuite şi neînchipuite. Stigmatul pus – “duşmani ai noii orânduiri” – s-a extins din nefericire şi asupra urmaşilor, care au fost la rândul lor marginalizaţi, suspectaţi şi supravegheaţi cu “mânie proletară”.

Acum, în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, i-am chemat între noi să le mulţumim pentru ceea ce au făcut în folosul neamului nostru, iar sacrificiul şi strădaniile lor să fie pildă pentru cei ce sunt şi pentru cei ce vor veni.

Interesant este că, între un trecut dureros al neamului nostru şi un viitor nesigur care se prefigura încă din 1940, nădejdea acestor intelectuali în destinul măreţ al neamului nostru a rămas neclintită.

 Prof. CONSTANTIN TÂRZIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: