Fabulă degeaba

După ce vântul a dat zvon în pădurea de stat a patriei că e de unde să crească lefurile vieţuitoarelor, pe rând toate creaturile au fost poftite sub stejarul cel falnic la oarece evaluări şi negocieri: carnivorele de-o parte, erbivorele pe de alta, tot aşa cele care lucrează sus, printre ramuri, şi cele care scormonesc prin galerii. În principiu, se punea problema ca toate să fie plătite după importanţa lor în pădurea aceea (şi fără nicio legătură cu raţiile din jungla privată sau grădinile zoo, cu jivine asistate social), chestiune lesne de înţeles, mai dificil de aplicat. În felul lor, toate erau de preţ: ursul – că are fundul mare, vulpea – că e şireată, lupul – că are clonţi, mâţa sălbatică – e felină, bursucul – că e aspru la cojoc, ciuta – că-i poetică. Ş.a.m.d. La un sfârşit, pe încrengături, ordine şi clase, lighioanele păreau mulţumite fiecare de noul tain, însă când se făcu public întreg desfăşurătorul pe regn, dandanaua se văzu mare cât capra (de ţancuri): la o pildă, veveriţa avea să câştige mai mult decât cerbul, cârtiţa ajunse egala jderului, iar mistreţul, după ce o clipă crezu că are tainul măreţ, găsi că-i doar o fărâmă din ce i se dă ciocănitoarei. Ş.a.m.d. Nu-i de râs zise lynxul, de felul său cam filosof; fabula asta e degeaba, n-are pic de morală.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: