Câte ceva despre circulaţie

Nu există zi lăsată de Dumnezeu în care să nu fie prezentate accidente deosebit de grave soldate cu morţi, răniţi, ce îndoliază familii, dar şi pe cei ce văd asemenea grozăvii. Vina adeseori este pusă pe seama şoselelor deteriorate, pline de gropi etc. Dar vinile principale sunt: viteza, alcoolul, uşurinţa obţinerii carnetului de şofer, iresponsabilitatea. Nu eu, care nici n-am maşină, trebuie să filosofez despre regulile de circulaţie. Dar, văzând zilnic, auzind despre accidente, parcă ceva mă tot îndeamnă să spun şi eu o părere.

Şoferul alege calea, dar nu ştie niciodată cât este de liber sau aglomerat drumul ales, cât de permisiv sau cât de constrâns se va simţi în călătoria sa. Pe străzi trebuie să alegi momentul în care circuli sau poţi fi constrâns să faci un drum anume pentru că drumul ales de tine este blocat.

Alteori drumul se deschide pur şi simplu, ca o floare, iar călătoria devine cel mai uşor lucru. Şoferul trebuie să recunoască drumul permis, cel interzis, să circule regulamentar, disciplinat şi supus. Orice tendinţă de a lua în răspăr aglomeraţia te poate costa viaţa proprie, viaţa celor care te însoţesc sau a unor necunoscuţi.

Trebuie să judeci foarte bine ce anume din tine te scoate de pe trambulina cea lină a disciplinei! Ce anume te îndeamnă să sari rândul, să te crezi mai frumos, mai deştept, mai eliberat de Dumnezeu şi mai puternic decât altul, care aşteaptă calm şi fără supărare să păşească pe propriul său drum. Ce anume te îndeamnă să crezi că ai putea să faci mai mult decât să respecţi disciplina impusă de circulaţia care se desfăşoară natural! Poate eşti, şoferule, prea pătimaş şi poate orgoliul tău se simte prea mic, aşa încât te aprinde emoţional şi te îndeamnă să treci la fapte şi acţiuni necugetate. Nu forţa rândul şi nu trece peste capetele celor din jur! Viaţa disciplinată ia în calcul semnele, opririle, interdicţiile sau lipsa aglomeraţiei. Dacă circuli disciplinat şi dacă mintea ta nu se tulbură, nu se supără şi nu se înverşunează împotriva aglomeraţiei, niciodată nu te poţi întâlni pe contrasens cu acela care te pune în pericol. Disciplina este strâns legată de datorie. Datoria făptuită este disciplină, este protecţie, curaj, credinţă, iubire şi stăpânire de sine. Este felul în care înţelegi că viaţa conţine un set de reguli şi legi pe care le poţi încălca oricând sau să le respecţi cu sfinţenie.

Dacă nu te superi pentru că ai rămas în intersecţie este un act de mare disciplină, care va atrage după sine norocul tău şi drumul liber pe care îl aştepţi.

ARTEMIZIA GHEORGHI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!