Buchiseli. Peripatetice

 Pentru că, în greaca veche, peripatetikos a provenit din peripatein „a se plimba”, am îndrăznit să numim prin cuvântul din titlu buchiselile de azi. Ele n-au nicio legătură cu doctrina lui Aristotel şi nici nu presupun nişte convorbiri instructive cu discipoli imaginari în promenade prin… parcuri; pur şi simplu, adună gânduri prilejuite de plimbări prin zona centrală a Sucevei (aflat, cum ar zice un hâtru rural, în postură de călător „ca găina prin ogradă”) cu privirile îndreptate spre firme şi înscrisuri.

Impresia generală (fără a fi nevoie de percepţii determinate de scopuri lingvistice) este că asistăm, şi în această privinţă, la o puternic marcată ofensivă a anglicismelor într-un peisaj cosmopolit, cu denumiri de agenţi economici şi cu sloganuri formulate (încă) preponderent în română, dar şi în limbi străine, englezei adăugându-i-se italiana sau greaca; pentru limba franceză, în general în regres, într-o ţară care se considera francofonă, n-am reţinut (poate mi-au scăpat alte exemple) decât „société générale”, adăugată numelui unei cunoscute bănci, şi „Royal couture”, ambele neavând nevoie de traducere.

Dat fiind că înscrisurile cu destinaţie comercială în româneşte (de genul „Mai bun, mai ieftin, mai aproape” sau „Bucură-te de fiecare moment!”, prin televiziune, internet etc.) nu încurajează vreun comentariu (poate doar din perspectiva cerinţelor marketingului, străine însă acestei rubrici), ne vom opri la câteva dintre cele reprezentative pentru fenomenul „anglicizării” mai sus invocat.

E de constatat, în primul rând, frecvenţa însemnată în diferite (denumiri de) firme a unor cuvinte precum shop, store (pentru – să zicem simplificând – „magazin”), travel („călătorie”), pub, lounge („local – cârciumă, birt, loc de relaxare”), bet („pariu”), beauty („frumuseţe”, la saloanele cu profil cosmetic), fashion („modă”), style etc.

Ar fi, apoi, de menţionat înscrisurile succinte în care denumirea englezească a firmei este însoţită de o clarificare în română; de exemplu: Bride 2 be Boutique – rochii mireasă &accesorii. De observat că în „partea” englezească („Butic pentru viitoare mirese”), precum în unele mesaje electronice, se foloseşte cifra 2, numeralul respectiv pronunţându-se la fel ca to (tu), prepoziţia cu care se formează infinitivul (aici, to be, care sugerează ideea de viitor). Oricum, bilingvismul asigură înţelegerea nu numai tinerilor însurăţei implicaţi în achiziţionarea preţioasei vestimentaţii, ci şi mamelor însoţitoare, poate mai puţin familiarizate cu vorbele englezeşti.

O altă categorie de elemente grafice comerciale ar fi cea care reuneşte enunţuri propriu-zise, mai ample. Este vorba, în general, de sloganuri, care, adesea fiind formulate în engleză, îndeamnă (şi) la oarece…buchiseală. În plimbările cu ochii aţintiţi pe înscrisuri ne-au reţinut atenţia în special cele utilizate pentru stimularea consumului de cafea – la automate specializate, dar şi la / în mici amenajări cochete, apropiate de statutul de local. Ca să nu fim însă acuzaţi de… discriminare, o să începem exemplificarea cu un slogan pentru promovarea articolelor de îmbrăcăminte.

  • If you look good, you feel good. („Dacă arăţi bine, te simţi bine.”) Zicerea are o circulaţie destul de largă, internetul punând-o şi pe seama unor sportivi (de la un fost fotbalist american, la mai cunoscuta Şarapova, într-o variantă dezvoltată prin referirea la sporirea simultană, când arăţi bine, şi a şanselor de a juca bine şi a câştiga bine).
  • Don‘t wait for great coffee. Enjoy it here! („Nu aştepta o cafea grozavă. Bucură-te de aceasta / cea de aici!”). La unele automate eşti îmbiat româneşte să te serveşti şi prin invocarea sunetului boabelor măcinate pe loc, promiţător de savoare şi prospeţime. Tot în româneşte, mai afli, pe alocuri, că, odată cu respectiva cafea, ai parte de „Energie, nu vorbe!”.
  • Daily caffe. Have it your way. Have your Daily caffe. Prima propoziţie – „Fie ca tine / Fie cum vrei tu.” – sugerează capacitatea ofertei de a răspunde oricărui gust, filosofia exprimată prin formula respectivă având vechime şi răspândire. Un (mai) bun cunoscător al limbii engleze ar putea să aprecieze dacă ea face trimitere şi la avantajul posibilităţii de a bea cafeaua în calea (way) pe care ai pornit-o. A doua propoziţie („Ia-ţi cafeaua zilnică”) realizează un joc de cuvinte între sensul de „cotidian” al adverbului daily şi numele reţelei internaţionale de automate. E mai absconsă opţiunea, în final, pentru varianta (italienească?) caffe, şi nu pentru engl. coffee, în ton cu restul înscrisului. Ne scapă, de asemenea, de ce acelaşi cuvânt apare pe automat o dată cu e cu accent ascuţit şi altă dată cu accent grav.
  • Less is more, UNLESS…it‘s COFFEE. Low bat need caffeine. Prima parte (fraza), care se poate traduce prin „Mai puţin este mai mult, dacă nu este (vorba de) cafea”, are, la rândul ei, două componente, cea de a doua neavând nevoie de vreo explicaţie. Pentru cea dintâi („less is more”) este de amintit că ea a fost formulată pentru prima oară într-un poem de Robert Browning, publicat în 1855. Pe de altă parte, ea ne duce cu gândul şi la latinescul „non multa, sed multum”, precum şi la orientările minimaliste din arta modernă (inclusiv din arhitectură). Partea a doua („Bateriile descărcate au nevoie de cafeină / cofeină”; DOOM admite ambele forme) foloseşte un cuvânt (bat) care nu se găseşte în dicţionarele mai la îndemână pentru consultare, fiind o prescurtare (din limbajul informal) pentru battery (de fapt, de la pl. batteries, care pare a justifica forma fără s a verbului need). Sensul este uşor de descifrat, dacă facem legătura cu expresia figurată „a-ţi încărca bateriile”.

Ne oprim aici, nu înainte de a face o invitaţie (tot englezeşte şi tot printr-un înscris urban) la o …gogoaşă (donut), care nu mai e „înfuriată”, ca pe vremuri; firma (care a păstrat în denumire numai prima parte din cuvântul românesc, căruia i se poate „imputa” că pune vorbitorul în încurcătură, obligându-l să aleagă între femininul literar gogoaşă şi masculinul regional gogoş; ba pe deasupra că mai însemnă şi „minciună”) nu mai anunţă neaoş o „gogoşărie”, e drept, nici o „donuterie”(citit: donaterie), dar te ademeneşte cu promisiunea că gogoaşa te-ar putea înnebuni (evident, de plăcere, încât ai exclama: wow, cum scrie undeva): Gogo do nuts (iarăşi un joc de cuvinte: donut – do nuts).

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: