Vatra Dornei

Unirea românească la ceas de sărbătoare

Cred că fiecare român îşi poartă ţara în suflet în fiecare zi, dar sunt momente când ne manifestăm cu mai mare emoţie sentimentele care ne leagă de acest neam şi de acest pământ. La Vatra Dornei, zilele de 28 Noiembrie şi 1 Decembrie sunt evocate cu convingerea că sunt date cruciale din istoria noastră, care au condus la făurirea statului naţional unitar român, la exprimarea mândriei şi demnităţii unei Românii prospere şi tolerante, creatoare de valori şi care respectă valorile celorlalte naţiuni.

Găzduită de Casa de Cultură „Platon Pardău” şi organizată de filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, de filiala Vatra Dornei a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), în colaborare cu instituţia gazdă, cu Biblioteca Municipală „G.T.Kirileanu”, cu Liceul Teoretic „Ion Luca”, cu Şcoala Gimnazială Nr.4 şi Clubul Copiilor, manifestarea a fost deschisă de directoarea Casei de Cultură, Violeta Codorean, care a subliniat importanţa momentului şi faptul că bucovinenii sunt mândri că ziua de 28 noiembrie a fost decretată drept Zi Naţională a Bucovinei. Prof. Ciprian Vrânceanu, de la Liceul Teoretic „Ion Luca”, a prezentat participanţilor contextul istoric de la începutul secolului al XX-lea, favorabil mişcării de autodeterminare a popoarelor şi de destrămare a Imperiului Habsburgic, a expus amănunte despre situaţia din Bucovina care au condus la constituirea Consiliului Naţional şi la organizarea Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918. „Românii au aşteptat congresele de pace care să consfinţească actul acesta şi cel al Marii Uniri de la 1 Decembrie, pentru că întotdeauna cei mari au hotărât pentru cei mai mici” a spus prof. Vrânceanu. Am semnalat apariţia unei cărţi aşteptate şi necesare, pentru care s-a ostenit cercetătorul Dumitru Covalciuc din Cernăuţi: „Membrii Consiliului Naţional din Bucovina ales la Adunarea Constituantă din 27 octombrie 1918”, un dicţionar al celor 50 de personalităţi care au luptat pentru unire şi au înfăptuit-o, precum şi documentele ce s-au emis în acele zile. Suntem mândri că printre cei 50 de membri ai Consiliului Naţional se regăsesc şi dornenii Gheorghe Boncheş, Ilie Odochean şi Ioan Candrea. Despre adevăratul rol al armatei în unirea Bucovinei cu ţara, despre soldatul Ilie Lazăr, care a pus steagul românesc pe turnul Primăriei din Cernăuţi, şi despre artizanul principal al unirii, Iancu Flondor, a vorbit col.r. Ioan Abutnăriţei.

În această perioadă, românii din nordul Bucovinei se confruntă cu pericolul de a pierde posibilitatea de a învăţa în limba română în şcoală, situaţie despre care a vorbit poeta Anica Facina, exprimând solidaritatea noastră cu cauza dreaptă a românilor din regiunea Cernăuţi (situaţie similară şi pentru celelalte naţionalităţi). Prof. Jenica Romanică s-a referit la Marea Unire, la anii următori ai acestui moment din istoria noastră, dar şi la rolul pe care l-a jucat mişcarea culturală în trezirea conştiinţei naţionale, în pregătirea unirii.

 Cu emoţie firească au recitat versuri despre Bucovina elevii cercului de artă textilă şi origami de la Clubul Copiilor, scrise de profesoara care-i îndrumă, Cătălina Orşivschi, ea însăşi recitând un alt poem propriu, intitulat „Bucovina, 28 noiembrie”. Creaţii proprii dedicate unirii au mai recitat Gruia Ungurian şi subsemnata. Tulburătorul poem „Clopotul reîntregirii”, de Adrian Păunescu, a fost recitat de Aldona Patraş. Un moment deosebit a fost realizat de elevii clasei a II-a de la Şcoala Gimnazială Nr. 4, îndrumaţi cu măiestrie de înv. Viorica Afloarei. Micii artişti s-au prezentat la manifestare însoţiţi de părinţi, purtând frumoase costume naţionale. Diana Florescu a recitat „Cântec pentru Bucovina”, de Adrian Păunescu; aproape toţi elevii au demonstrat că sunt buni recitatori şi cu toţii au interpretat celebrul cântec de cătănie „Cântă cucu-n Bucovina” şi au dansat „Hora mare”, „Bătrânesca”, „Coasa” şi „Raţa”, vechi jocuri populare din zonă, fiind îndrumaţi de ed. Oltiţa Vasiluţ.

Participanţii au putut urmări câteva foarte grăitoare imagini care consemnează evenimentele din anii 1918-1922, puse la dispoziţie de cercetătorul Paul Braşcanu, iar la Biblioteca municipală s-a organizat expoziţia de carte sub genericul „28 Noiembrie – 1 Decembrie 1918, un neam şi o ţară”. Pe 1 Decembrie am participat cu toţii, alături de un număr impresionant de dorneni, la manifestările organizate cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: