Sezonul de toamnă-primăvară 2017-2018 al activităţii filialei ieşene a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina a debutat în data de 21 octombrie, în ambianţa primitoare oferită de cocheta sală „B.P. Hasdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iaşi. În prezenţa unei asistenţe numeroase, manifestarea a debutat cu Adunarea de dare de seamă şi de alegeri, în care au fost prezentate, pe larg, activităţile societăţii din ultima perioadă, precizându-se că ne aflăm la cea de-a LXXIV-a ediţie a „Amiezilor culturale bucovinene”, în cadrul cărora s-au lansat cărţi semnate de autori bucovineni sau despre Bucovina – antologia Basarabia de altă dată (cu imagini de azi realizată de Liviu Papuc şi Olga Iordache; Bucovina în Parlamentul României întregite, vol. II, 1; „Convorbiri literare”. Corpus de texte ilustrative şi cartea lui Vasile Diacon despre pământurile româneşti pierdute -, ori au fost ţinute conferinţe, citându-se, în acest sens, cele susţinute de prof. univ. dr. Ioan Agrigoroaie, Iaşul în vreme de restrişte. 1916-1917; de Cassian Maria Spiridon, preşedintele filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România, despre „Convorbiri literare” la 150 de ani, de prof. dr. Marian Olaru despre Institutul „Bucovina” al Academiei Române, de la Rădăuţi – 25 de ani de la înfiinţare, de prof. dr. Vasile Diacon, Ţinuturi româneşti nerecuperate sau pierdute la conferinţele de pace de la Paris, neuitând să se arate că acţiunile făcute de SCLRB au fost realizate împreună cu filiala ieşeană a Uniunii Scriitorilor din România şi uneori cu Asociaţia „Universul Prieteniei” sau Fundaţia „Bucovina”.
Argumentând necesitatea efectuării de noi alegeri la SCLRB, preşedintele Liviu Papuc şi-a anunţat retragerea şi a sugerat pentru funcţia de preşedinte al societăţii pe dl Vasile Diacon, justificând că acesta a avut o activitate de remarcat în cadrul societăţii, că este un om cunoscut în mediul cultural ieşean, fiind o prezenţă activă la multiple acţiuni de acest gen, este un autor cu mai multe cărţi de referinţă despre Bucovina, parte dintre ele fiind premiate de Fundaţia Culturală a Bucovinei sau de către Fundaţia „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, ori filiala ieşeană a Uniunii Scriitorilor din România.
În urma votului exprimat, noul organism de conducere este alcătuit din: Vasile Diacon, preşedinte; prof. univ. dr. Mandache Leocov, vicepreşedinte; Neculai Chiţan şi Vianor Hura, membri, precum şi prof. univ. dr. ing. Nicolae Şorea, secretar. Noul preşedinte şi-a exprimat dorinţa de a întineri societatea, anunţând că intenţionează să facă un „recensământ” al bucovinenilor care vieţuiesc în târgul Ieşilor, mai ales al urmaşilor acestora, pentru a putea constata care dintre aceştia îşi asumă originea bucovineană.
Partea a doua a întrunirii a avut în centrul atenţiei lansarea volumului Candori de toamnă, o antologie din versurile semnate de Mihai Liţu Munteanu, despre care a vorbit poetul Constantin Mănuţă, caracterizându-l pe acesta ca fiind „un poet al candorii, dar şi al clamorii”, preluând termenul de clamoare din poezia lui George Mărgărit, desemnând cu el spiritul revoltat al poetului împotriva ordinii umane „din propriul său suflet cuprins de zbateri existenţiale dilematice”. În interesantul său excurs, Constantin Mănuţă a precizat că poezia lui Mihai Liţu Munteanu se află mai mult sub semnul apolinicului decât al dionisiacului, că izvorăşte dintr-o bogată şi dilematică experienţă de viaţă, în care realul şi imaginarul, împletindu-se, îi asigură o puternică vitalitate artistică. Susţine că Mihai Liţu Munteanu este „un poet al metaforei, dar al unei metafore târzii”.
Scriitorul Nicolae Busuioc, care, de altfel, a prefaţat antologia, a precizat că Mihai Liţu Munteanu „nu se ascunde în spatele unor sofisticate exprimări ale experienţelor sufleteşti şi de viaţă, dimpotrivă, trăirea intensă a gândurilor – reflexivă, intimă, metafizică – este parcă retrasă în umbra fiinţei sfioase, acolo unde contemplă orizontul lumii, un fel de antidot al singurătăţii şi iluziilor deşarte”.
Vasile Diacon, de pe poziţia de moderator, a subliniat faptul că în poezia lui Mihai Liţu Munteanu există multe elemente autobiografice, arătând că a primit antologia cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani ai autorului şi că după ce a citit întregul volum i-a făcut o vizită autorului la Valea Putnei, în Bucovina, la casa părintească, unde multe din cele pe care le-a văzut îi erau familiare din modul în care fuseseră surprinse de către poet în versuri, inclusiv unda limpede a pârâului Putna, care trece la doar patru metri distanţă de casă. A mai subliniat faptul că nu puţine versuri îşi trag „seva” din creaţia eminesciană, trimiţând la cunoscuta interogaţie „Unde eşti, copilărie,/ Cu pădurea ta cu tot?”.
Despre Mihai Liţu Munteanu şi opera sa au mai vorbit prof. univ. Mandache Leocov, poetul Florentin Dumitrache, prof. univ. Dumitru Nica, scriitorul Mircea Ţâmpău.
Mihai Liţu Munteanu, în cuvântul său, a precizat că el consideră această antologie ca fiind ultima sa apariţie editorială, fapt cu care asistenţa nu a fost de acord, urându-i multe alte volume publicate.
În final, domnul Neculai Chiţan a făcut o informare largă referitoare la situaţia actuală a limbii române în Bucovina de sub ocupaţie ucraineană, la evoluţia învăţământului în limba română în acelaşi spaţiu şi la ameninţarea reală împotriva fiinţei neamului românesc din această regiune, odată cu apariţia noii legi a învăţământului în limbile minorităţilor conlocuitoare din Ucraina.
LIVIU PAPUC
Comentarii