„Toamnă la Voroneţ”, un festival care creşte în fiecare an

Cea de-a XXXVII-a ediţie a Festivalului internaţional de film, diaporamă şi fotografie „Toamnă la Voroneţ”  a avut loc în perioada 27-29 octombrie, la Gura Humorului.

La festival s-au înscris în competiţie aproape 80 de filme româneşti şi străine, dintre care 31 au trecut de faza preselecţiei pentru a intra în finala concursului la secţiunile film documentar de scurt şi mediu metraj, film studenţesc de scurt metraj şi film turistic. Încă din perioada înscrierilor, ediţia de  anul acesta s-a dovedit a fi interesantă, cu producţii cinematografice realizate de cineaşti tineri şi cu un mod de abordare specific noilor tendinţe de realizare a documentarelor, din care nu lipsesc animaţia simplă sau 3D,  reconstiturile unor epoci istorice, a unor evenimente sau situaţii cu ajutorul actorilor sau studenţilor la actorie, dar şi a tehnicii moderne de filmări combinate. Un juriu de prestigiu – alcătuit din nume sonore ale cinematografiei, mass-mediei şi publicisticii româneşti contemporane, nume care s-au alăturat unei liste de personalităţi care au onorat festivalul cu prezenţa lor în cadrul ediţiilor trecute fie în calitate de concurenţi, fie în calitate de invitaţi – a  apreciat filmele prezentate în concurs.

„Provenţa, Paradisul posibil”, cel mai bun film din festival

Juriul, alcătuit din prof. univ.dr. Laurenţiu Damian,  preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România; Diana Cavallioti, actriţă; Igor Cobileanski, scenarist, regizor;  conf. univ. dr. Doru Niţescu, regizor; Mihai Orăşanu, producător, a decis în unanimitate ca premiul pentru cel mai bun film să fie acordat peliculei „Provenţa, Paradisul posibil”, regia Andreea Ştiliuc, imaginea Relu Tabără, editor de imagine Dragoş Brehnescu. „Provenţa, Paradisul posibil” surprinde farmecul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni din Europa, alături de portretul celui mai jucat dramaturg român contemporan şi este  a treia producţie TVR Iaşi din seria de filme realizate împreună cu cel mai important dramaturg român contemporan, scriitorul Matei Vişniec, primele două fiind „Parisul lui Matei” şi „Vişniec, rege la Avignon”.

„Este o mare surpriză şi o mare bucurie, pentru că nu întâmplător am trimis la acest mare festival, pentru prima dată, filmul «Provenţa, Paradisul posibil».  Este un film creat după o idee de Matei Vişniec şi este practic un film despre Bucovina pe care o poartă în suflet, în Franţa, scriitorul născut la Rădăuţi. Îi mulţumesc în primul rând lui Matei Vişniec pentru că a avut încredere în mine şi lui Relu Tabără pentru că am putut să realizăm un al treilea documentar împreună cu Matei Vişniec. Pentru mine a fost o călătorie minunată, o călătorie culturală, o călătorie în care am câştigat un extraordinar de bun prieten, Matei Vişniec” ne-a spus jurnalista Andreea Ştiliuc.

Cambodgia văzută prin obiectivul artistului fotograf Marius Vasiliu

Pe lângă filmele prezentate în concurs, cei prezenţi la Gura Humorului în cele trei zile de festival au avut parte şi de câteva surprize. Prima a venit de la artistul fotograf Marius Vasiliu, care a prezentat jurnalul fotografic de călătorie „Cambodgia, călător într-o lume care mai există”, expoziţie cu care s-a deschis festivalul.

„Mă întorc, după câţiva ani lungi şi tare tulburi, la unul din cele mai frumoase proiecte în care m-am implicat vreodată: Festivalul internaţional de fotografie, diaporamă şi film «Toamnă la Voroneţ». Mi-am făcut curaj şi am răspuns pozitiv invitaţiei distinsului profesor Sever Dumitrache de a expune, în cadrul Salonului de Fotografie al celei de-a XXXVII-a «Toamne la Voroneţ», jurnalul fotografic de călătorie «Cambodgia – Călător într-o lume care mai există».

În anotimpul secetos în care s-a desfăşurat aventura noastră în Cambodgia, cerul lipsit de orice norişor şi pâcla inestetică, omniprezentă, ne-au restrâns mult bucuria apusurilor şi răsăriturilor. Pe de altă parte, principalul subiect, în toată Cambodgia, pe oriunde ne-am dus noi, s-a dovedit a fi omul. Celor mai dragi mie  dintre voi  le doresc să aibă şansa să întâlnească această lume. Altfel, cum aţi putea să mă înţelegeţi când mă apuc să spun că există locuri pe planetă unde, cu un ceas  înaintea răsăritului, copiii, nu unu, doi, trei, ci copiii, cum zic, se joacă în drum, toate jocurile din lumea asta, văzute şi nevăzute, unii cu un tricoaş pe ei, alţii în puţa goală, făcând să răsune satul, oricare ar fi satul ăla, de cea mai faină hărmalaie pe care ai putea s-o auzi?” a mărturisit Marius Vasiliu.

Fotografiile au fost realizate în anul 2014, zilele petrecute în Cambodgia fiind cadoul făcut fotografului de regretata lui soţie, la împlinirea vârstei de 50 de ani.

De la diaporamă  la film românesc, producţie 2017

 În prima zi a manifestării, organizatorii şi-au adus aminte de începuturile festivalului din anul 1981, ocazie cu care humorenii Marcela şi Emil Butnaru  au prezentat cu ajutorul diaporamelor pe care le-au realizat lucrări care au rezistat în timp prin valoare, prin mesaj, acum reunite sub titlul „Remember Constantin Cojocar”. De fapt, festivalul s-a numit „Toamna la Voroneţ”  după titlul unui scurtmetraj care a câştigat marele premiu la prima ediţie. La început, concursul avea doar două secţiuni, una pentru cineamatori şi cealaltă pentru diaporamă (o înlănţuire de diapozitive, însoţită de o coloană sonoră).  Prezentarea soţilor Bunaru poate fi un îndemn către fotografie, o deschidere a apetitului tinerilor pentru arta fotografică, pentru simţul estetic, originalitate şi cultură, dar şi un mesaj care arată că nu doar un aparat digital foarte performant şi foarte costisitor îl face pe mânuitorul acestuia artist fotograf.

Premiat la Festivalul de Film de la Berlin cu „Ursul de Argint” pentru realizarea artistică,  filmul „Ana, mon amour” a fost proiectat vineri, în prezenţa actriţei din rolul principal, Diana Cavallioti. „Ana, mon amour” este un film românesc din 2017, regizat de Călin Peter Netzer, adaptare cinematografică după romanul „Luminiţa, mon amour” de Cezar Paul-Bădescu. Filmul reprezintă analiza unei poveşti de dragoste, o incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate şi delicate momente din evoluţia unui cuplu.

Sâmbătă, în a doua zi de festival, a avut loc lansarea a două cărţi, „Jean Georgescu altfel…”, de Viorel Domenico, şi „Secvenţe cu Alexandru Tatos”, de Ioan-Pavel Azap. Dublul eveniment s-a desfăşurat în prezenţa autorilor şi a editorului, Emil Stanciu. Volumele, de o calitate documentară, dar şi grafică excepţională, prezintă doi regizori importanţi ai cinematografiei româneşti şi culisele carierei lor.

Apărută pe marile ecrane la 29 martie 1955, comedia care satiriza moravurile şi birocraţia din instituţii i-a adus regizorului Jean Georgescu interdicţia de a mai lucra pe platouri, el fiind dat afară din cinematografie şi obligat să ducă, timp de câţiva ani, o existenţă mizeră. Deşi a regizat primul său film în 1924 şi a trăit până la 93 de ani, Jean Georgescu (1901 – 1994) are în palmares doar unsprezece filme româneşti şi alte patru realizate în Franţa, ţară în care a trăit între 1929 şi 1939. Pe lângă „O noapte furtunoasă“, peliculă turnată în condiţii extrem de grele, în timpul războiului, Jean Georgescu a rămas în istorie şi datorită filmului „Directorul nostru“. Un alt titlu de referinţă al istoriei filmului românesc este „Secvenţe” (1982) de Alexandru Tatos. Ioan-Pavel Azap semnează o carte-monografie-album, cu titlul filmului, în care regizorul Alexandru Tatos este „bine prins în păienjenişul istoriei şi al propriei vieţi”, într-un  volum elegant editat şi cu un bogat material iconografic, ce oferă multe detalii de interes major, mai ales pentru cei din afara cinematografiei.

Seara de sâmbătă a fost dedicată filmului „Octav” (2017), regia Serge Ioan Celebidachi, în care partitura principală este interpretată de marele actor Marcel Iureş, cel care, nu cu foarte mult timp în urmă, a performat pe scena Casei de Cultură din Gura Humorului în spectacolul „Absolut!”, dându-i viaţă în mod  genial personajului Ivan Turbincă al lui Ion Creangă. Duminică, spectacol de teatru, pantomimă şi step „Rencontres”, în interpretarea actorilor Dragoş şi Violeta Huluba, i-a reintrodus pe cei prezenţi în lumea filmului.

„Vă rog să mă socotiţi prietenul vostru”

Laurenţiu Damian, preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România, mărturiseşte că vine cu drag la acest festival pentru că este una dintre puţinele competiţii din ţară care s-a remarcat prin calitatea producţiilor cinematografice înscrise în concurs.

„Pentru mine, festivalul are o cu totul altă semnificaţie, am aici prieteni de suflet. Era o stare de spirit, nu ştiu dacă această stare de spirit este prezentă astăzi, dar sunt convins că va reveni. Este un festival care a crescut an de an, numărul filmelor s-a mărit, calitatea lor s-a mărit, eu am îmbătrânit odată cu festivalul, am aproape zece ediţii la care am participat, deci pot să capăt un premiu de fidelitate. Vreau să vă rog să vă aduceţi copiii, să vă aduceţi nepoţii, să vă aduceţi prietenii să vadă film documentar, să vadă film turistic, să vadă diaporamă, să vadă un lucru frumos care îi va dezvolta în acest noian de impostură şi de ignoranţă. Este un festival  şi un oraş care are un alt prieten drag mie şi care este un primar atipic, este un primar recitator, de o dezinvoltură extraordinară, şi care doreşte continuitate în cultură.

Juriul a deliberat nici foarte mult, dar nici foarte puţin şi a ales nişte filme care, din punctul lui de vedere (şi sunt convins că şi din punct de vedere al publicului), reprezintă calitate şi se pot încadra în acte artistice remarcabile. Vă mulţumesc că m-aţi primit, vă rog să mă socotiţi prietenul vostru, iar Uniunea Cineaştilor, un partener în fiecare an” a spus Laurenţiu Damian, preşedintele juriului.

Documentarele mai lungi de 30 de minute nu au mai intrat în concurs

De la an la an, calitatea producţiilor cinematografice prezentate în concurs este din ce în ce în ce mai bună. Anul acesta, în competiţia finală au intrat şi multe filme realizate de studenţii de la universităţile de artă teatrală şi cinematografică. Au fost filme istorice, filme de societate, dar şi filme care au pus în valoare tradiţiile şi obiceiurile populare sau arhitectura ţărănească.

Preselecţia filmelor aflate în competiţia finală a fost făcută de Ioan Pavel Azap, critic de film şi poet, vechi gazetar clujean, şi de prof. univ.dr. Laurenţiu Damian, preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România.

„Este pentru a doua oară când particip la acest festival şi fac preselecţia. La ediţia din acest an s-au primit foarte multe filme, au fost zeci de ore de vizionări care au trebuit reduse la 10 ore de proiecţie în concurs. Au fost trei secţiuni, cele mai multe titluri fiind la filmul documentar, secţiune la care au fost şi unele filme foarte lungi, care durau o oră şi 20 de minute, o oră jumătate. A trebuit să elimin aceste titluri, au fost 6 – 7 titluri de filme lungi care meritau să participe în concurs, dar nu s-a putut din cauza numărului de ore de proiecţie în cele 3 zile ale festivalului.  Limita a fost de la 30 de minute în jos pentru fiecare film. Nu ar fi fost drept să introduc un titlu dintre cele  6 – 7 care meritau să intre în competiţie în defavoarea celorlalte. S-a găsit o soluţie de compromis, au fost proiectate două din aceste filme în afara concursului. Sper ca pe viitor să crească numărul de zile ale festivalului, pentru a fi proiectate mai multe filme, fiind astfel şi o ofertă mai bogată şi mai diversificată; ori să se reducă prin regulament durata acestor filme. În concurs au fost numai filme foarte bune, iar ceea ce aţi vizionat în aceste zile nu v-a dezamăgit” ne-a declarat criticul de film Ioan Pavel Azap.

Premiu de excelenţă în managementul cultural pentru primarul Marius Ursaciuc şi prof.  Sever Dumitrache

Amfitrionii galei de închidere a Festivalului, actorii Diana Cavallioti şi Dragoş Huluba, pe care consumatorii de televiziune îi cunosc de la emisiunea de divertisment „Gala umorului, TVR”, au acordat un premiu de excelenţă în managementul cultural primarului Marius Ursaciuc. După ce l-a primit, primarul Marius Ursaciuc a declarat: „Este un premiu pe care îl merită humorenii şi acesta este singurul motiv pentru care l-am primit eu. Sunt încântat, este greu şi stabil (trofeul, n.n.) şi va face iarna în faţa Primăriei, pentru a se putea bucura fiecare cetăţean de el. Sunt fericit că s-a mai încheiat o ediţie şi sunt şi mai fericit că de mâine va începe următoarea. Nu pot să închei fără să vă mărturisesc că sunt primar de 15 ani, dar înainte de asta la Casa de Cultură am lucrat 17. Nu sunt jumătate-jumătate, de aceea mă simt mai acasă la Casa de Cultură decât la Primărie. Şi dacă tot vorbim despre management cultural şi despre un nou început, directorul  coordonator al Centrului Cultural, dl prof.  Sever Dumitrache, merită mai mult decât mine acest premiu, pe care i-l ofer”.

Mihai Mardare, filmolog-teatrolog, directorul festivalului a precizat că cea de-a XXXVII-a ediţie a festivalului   continuă pe tot parcursul anului, prin difuzarea tuturor filmelor valoroase prezentate în  concurs la posturile de televiziune private şi pe canalele  postului public.

Menţionăm că  dincolo de premiile pentru film, pe care le-am anunţat în ediţia anterioară a ziarului, la această ediţie a „Toamnei la Voroneţ” au primit premii de excelenţă Camelia  Rusu Sadovei, preşedinta Asociaţiei Culturale „Lira de Aur”, Elena Sabina Roman, vicepreşedintă a acestei asociaţii, şi artistul fotograf humorean Marius Vasiliu. Preşedintele juriului, Laurenţiu Damian, a primit un premiu de fidelitate.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: