Festivalul gospodinelor ucrainene

Este binecunoscut faptul că Bucovina a fost şi este încă spaţiul românesc în care vieţuiesc în deplină armonie mai multe etnii. Dintre acestea se distinge etnia ucraineană, aşa ca la Milişăuţi.

Dna Brânduşa Peslar este una din distinsele gospodine din Milişăuţi. Aş putea spune că este chiar multilaterală, organizând şi desfăşurând diferite activităţi culturale. Iată că în acest an a organizat şi desfăşurat cea de-a doua ediţie a „Festivalului gospodinelor ucrainene”. Festivalul este organizat la iniţiativa sa, fiind şi preşedinta Filialei Uniunii Ucrainenilor din Milişăuţi, şi sub egida Filialei Suceava a Uniunii Ucrainenilor, care a asigurat fondurile pentru desfăşurare manifestării.

Întrebată de ce-a organizat festivalul, dna Brânduşa Peslar mi-a mărturisit: „În Milişăuţi avem gospodine foarte bune, adevărate specialiste în reţete de mâncăruri, de bunătăţi pe care le pun pentru iarnă. Nu mă laud, dar cred că în cămara nimănui nu sunt atâtea bunătăţi puse pentru iarnă cum sunt în cămara unei gospodine din Milişăuţi. În plus, am avut un an prielnic agriculturii, cu toate că a fost şi secetă, recolte am avut şi noi bogate, şi-apoi, prin expoziţia de produse care va fi organizată cu prilejul acestui festival, vom demonstra participanţilor şi spectatorilor ce harnici şi buni agricultori sunt gospodarii din Milişăuţi. Şi, nu trebuie uitat, am invitat la acest festival ansambluri folclorice şi interpreţi individuali din diferite localităţi ale judeţului, unii chiar de la distanţă mare de noi, care se vor întâlni aici şi vor arăta spectatorilor ce folclor frumos şi interesant au şi ucrainenii, alături de cel românesc. De fapt, sunt cazuri în care nu se poate trage o linie fermă între un obicei românesc şi unul ucrainean. Convieţuind atâta timp, am împrumutat unii de la alţii. Important este să păstrăm acest tezaur şi să-l transmitem urmaşilor noştri, pentru că acest tezaur folcloric nu este al nostru, ci noi l-am primit în custodie pentru a-l transmite urmaşilor noştri şi aceştia urmaşilor lor, în veacul-vecilor.

M-am bucurat că foarte mulţi agricultori din localitate au adus la locul festivalului multe produse. Să nu vă miraţi ce întinsă este expoziţia, mai ales când veţi observa în unele căruţe verze mari de peste 7 kg” a încheiat foarte mândră dna Brânduşa.

Şi m-am convins de îndată de cele spuse de dânsa. În primul rând vremea a ţinut cu ei. Dacă la primele ore ale dimineţii vremea era destul de mohorâtă, n-a durat mult şi norii s-au împrăştiat iar soarele i-a binecuvântat pe toţi cu razele sale. Temerea noastră că va ploua nu s-a adeverit şi-am avut noroc de-o vreme foarte bună, de care s-au bucurat foarte mult atât organizatorii, interpreţii, cât şi spectatorii.

Dna Brânduşa a deschis festivalul urând bun-venit oaspeţilor, interpreţilor şi spectatorilor, mulţumindu-le pentru c-au venit la festival şi promiţându-le că vor asista la ceva deosebit. Şi aşa a şi fost! A rugat apoi să urce pe scenă primarul comunei şi oaspeţii din afara comunei. Astfel, i-am revăzut pe Mircea Laurus, primarul localităţii, pe Ilie Sauciuc, preşedintele Uniunii Ucrainenilor din judeţul Suceava, pe Valentin Leonte din Negostina şi pictorul Ioan Bodanr.

Aceste personalităţi au rostit alocuţiuni, mulţumind pentru onoarea de-a fi invitate la festival, i-au felicitat pentru idee şi au urat organizatorilor şi gazdelor ca festivalul să se desfăşoare în bune condiţiuni (Ilie Sauciuc). „Şi-aici, la Milişăuţi, este o foarte bună convieţuire şi înţelegere între români şi ucraineni, dovadă şi acest festival frumos”. (Mihai Mihăiescu)

Dna Brânduşa a mulţumit celor care-au cuvântat şi i-a felicitat, dar a mai adăugat: „Uniunea Ucrainenilor are grijă de copiii noştri. 20 de copii au fost trimişi într-o excursie la Suceava, au primit şi la Paşte, iar pentru la anul avem planificate alte excursii. Şi toate cheltuielile vor fi suportate de Uniunea Ucrainenilor”.

O menţiune specială pentru Ansamblul „Ruja Bukovenska” din Milişăuţi, ansamblu înfiinţat şi instruit de dna Brânduşa, alături de dl Petru Şoiman, coregraful plătit de Uniune. Pe lângă dansatorii din ansamblu se mai remarcă şi solistele acestuia care, pe lângă ceilalţi artişti, ne-au încântat la festival cu evoluţia lor. Este vorba de adolescentele Daniela Prichici, Andreea Maruţeac şi Liliana Sauciuc, interprete de muzică populară precum Cezara Cozminiuc, Diana Voiaşciuc şi Bianca Hreniuc, membre ale aceluiaşi ansamblu folcloric.

Ansamblul, format din cei 53 de copilaşi din ciclul primar, care învaţă limba ucraineană la şcoală cu dna Liliana Mititelu, care şi dirijează ansamblul, îmbrăcaţi în frumoasele lor costume naţionale, au interpretat o suită de cântece populare în limba ucraineană şi română. Au fost aplaudaţi frenetic de spectatori, meritând din plin aplauzele.

Au fost prezenţi la festival şi tinerii Alina Zaharia, interpretă de muzică populară bucovineană, îmbrăcată într-un costum popular, specific localităţii Măneuţi, de unde se trage, şi Gabriel Hurjui, viitor absolvent al Liceului de Arte „C. Porumbescu” din Suceava, interpret la nai. Câţiva s-au întrebat de unde are Alina atâta putere să cânte aşa de tare şi frumos. Iar evoluţia ei şi a lui Gabriel a fost răsplătită cu aplauze furtunoase. Toţi au rămas încântaţi de evoluţia lor şi de virtuozitatea de care au dat dovadă mai ales de Gabriel, care scotea triluri din nişte tuburi din lemn.

Dra Ruxandra Hreniuc, prezentatoare, a fost foarte bine informată despre fiecare ansamblu sau interpret individual, prezentând spectatorilor date suficiente despre cei care urmau să interpreteze.

Ziska Ianoş, conducătoarea Ansamblului Folcloric „Kolomeika” din Siret, a prezentat un program complex, spectatorii ascultând cu urechile ciulite cântecele prezentate, fiind încântaţi de muzicalitatea lor, deşi n-au ştiut toţi limba ucraineană. În schimb, pentru a admira talentul şi virtuozitatea dansatorilor, îmbrăcaţi în superbele lor costume ucrainene, nu le-a trebuit translator. Grupul vocal al ansamblului a interpretat cântecele „Drăguţul meu”, „Tu, Vasilică” şi „Neagră şi micuţă”, în limba ucraineană. A fost acompaniat de grupul de chitare şi de o balalaică, interpreţii fiind tot elevi.

Pentru prima dată a fost prezentă la festival şi fanfara „Florile Bucovinei” a ţăranilor din Cândeşti. Interpreţii ei au dovedit că stăpânesc foarte bine notele muzicale şi ne-au încântat cu câteva cântece populare bucovinene. S-ar părea că, după efectul avut asupra spectatorilor, organizatoarea va trebui să invite fanfara şi la ediţia de anul viitor.

Un alt punct de atracţie l-a constituit evoluţia unui grup vocal din satul Paltinu, constituit numai din interpreţi de peste 70 de ani. A plăcut mult spectatorilor şi evoluţia unui bătrân de peste 80 de ani, care a acompaniat femeile la fluier. A prezentat şi bătrânul, solo, două melodii la fluier. Ce frumos sună o bucată de lemn, goală, în care suflă un om!

Un alt punct de atracţie, aş putea spune chiar cheia de boltă a festivalului, l-a constituit evoluţia grupului vocal-cameral al CARP „Speranţa” din Rădăuţi, înfiinţat de dna Ana Marcu, preşedinte, şi condus cu măiestrie de învăţătorul Gheorghe Dascăl: cântece populare, cântece patriotice şi, mare surpriză!, şi două cântece în limba ucraineană, cântece care se află în repertoriul permanent al acestui grup cameral care, de la înfiinţare, a prezentat nenumărate concerte.

 Foto: MIRCEA-GHEORGHE ŞTIR

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI