„Reforma – 500 de ani (1517-2017)“ este numele simpozionului organizat de Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc şi de Colegiul Naţional „Dragoş Vodă”, pe data de 20 octombrie a.c., în sala de festivităţi a unităţii de învăţământ partenere. La evenimentul iniţiat de prof. Ioan Popoiu, istoric, şi moderat de subsemnata, a luat parte elita intelectualităţii câmpulungene, numeroşi preoţi şi teologi, profesori şi reprezentanţi ai unor instituţii culturale, remarcând cu toţii, cu amar, prezenţa tot mai rară şi mai redusă a tineretului l
a asemenea activităţi cu caracter cultural sau istoric.
Profesorul Ioan Popoiu a expus pe larg premisele, contextul şi urmările Reformei, zăbovind asupra biografiei lui Martin Luther, călugăr, profesor şi reformator, personalitate pe cât de controversată, pe atât de fascinantă. Figură centrală a Reformei, autorul celor 95 de teze nu a influenţat numai istoria Europei şi a lumii întregi, ci şi pe cea a Bisericii Catolice care, pentru a-şi salva autoritatea, a fost nevoită să recurgă ea însăşi la o Contrareformă.
Dimensiunea teologică a Reformei Protestante a fost amplu prezentată de preotul doctor Ilie Macar. Călugărul catolic german care a provocat o schismă a Bisericii în secolul al XVI-lea a fost convins că mântuirea nu poate fi atinsă decât prin credinţă şi prin graţie divină şi s-a opus cu vehemenţă vânzării de indulgenţe, practică ce afecta negativ atât pe enoriaşi, cât şi clerul. Pilonii doctrinei sale sunt „sola fide” (mântuirea prin credinţă), „sola scriptura”, (autoritatea unică şi deplină a Bibliei, ca sursă a relevării Cuvântului), „sola gratia” (mântuirea este dată de harul divin, fără ca omul să poată interveni), „solus Christus” (Iisus este singurul mijlocitor între om şi Dumnezeu şi „sacerdoţiu universal” (fiecare creştin este propria sa călăuză spre mântuire).
Doctorul teolog a vorbit şi despre urmările Reformei în istoria Bisericii Creştine Apusene, dintre care cele mai evidente au fost ruperea unităţii acesteia şi apariţia unor noi confesiuni, precum calvinismul şi anglicanismul, dar s-a constituit şi în premisa unor culte şi secte mai moderne.
Despre răspândirea ideilor Reformei în Transilvania şi mai ales despre efectul ei asupra culturii noastre naţionale, precum şi a dezvoltării limbii române literare a conferenţiat scriitorul şi critical literar George Bodea. Dacă cea mai însemnată faptă a lui Luther a fost traducerea Scripturii în limba germană, uzând de un vocabular accesibil oamenilor de rând, şi multiplicarea ei cu ajutorul noii invenţii, tiparul lui Guttenberg, care i-a facilitat răspândirea, nu mult mai târziu, la 30 ianuarie 1561, apărea la Braşov prima carte tipărită în limba română de diaconul Coresi, Tetraevanghelul, la traducerea căreia au contribuit şi preoţii români din Şcheii Braşovului. Aşa cum Luther a influenţat decisiv evoluţia limbii şi a literaturii germane, traducerile Cărţilor Sfinte au format limba română veche până să ajungă limbă de cronică. Alături de istoriografie şi de folclor, literatura religioasă a fost piatră de fundament a literaturii noastre naţionale.
Un interesant eseu despre ecoul pe care Reforma iniţiată acum o jumătate de mileniu la Wittenberg l-a avut în literatura română a fost prezentat de prof. dr. Luminiţa Ţăran, cu o aplecare deosebită asupra operei lui Lucian Blaga, nu doar cea poetică, dar şi cea dramatică şi cea filosofică. Aducând elogiul spiritului românesc, de acum consacratul critic a subliniat influenţa Reformei şi a Umanismului asupra culturii române moderne, convingându-ne cu citate semnificative.
Deşi prezenţa publicului a fost sub nivelul aşteptărilor, marele absent de la acest eveniment fiind chiar Forumul German din localitate, simpozionul a fost un eveniment cu „e“ mare, iar locutorii şi-au cucerit prin multitudinea de informaţii interesante auditoriul, care nu se mai dădea plecat nici după mai bine de trei ore.
Seara culturală s-a încheiat cu un frumos program muzical susţinut de Grupul coral al Bisericii „Sf. Gheorghe“, condus de prof. Gabriela Boţan, grup coral care a interpretat câteva pricesne şi un buchet de cântece cu înalt mesaj de dragoste şi armonie universală.
(Bibliotecar LUMINIŢA IGNEA Foto: DAN IANOŞ)
Comentarii