Protopopiatul C-lung Moldovenesc

Biserica cea tânără de la Molid

Localitatea Molid este aşezată de-a lungul râului Moldova, la o distanţă de 5 km de centrul comunei Vama, în a cărei componenţă intră, aflându-se în apropierea renumitelor centre de spiritualitate ortodoxă: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Moldoviţa, perle ale arhitecturii moldave medievale.

Încă de la începuturi, satul Molid a fost şi a rămas un sat românesc, cu vechile familii întâlnite în documente, la care s-au adăugat în decursul timpului şi oameni veniţi de pe alte meleaguri ale ţării.

Dezvoltarea economică a localităţii a început odată cu apariţia fabricii Molidul. Conform unor documente scrise de austrieci, fabrica Molidul datează din 1889 şi era a doua fabrică din Bucovina care funcţiona cu maşină pe aburi pentru punerea în mişcare a utilajelor. Apoi a devenit fabrică de cherestea. Secţia de cherestea s-a mutat în 1952 la Vama, localitatea vecină, iar din 1984 fabrica a început să producă hârtie de filtru, pentru toate tipurile de mijloace de transport – autoturisme, locomotive, tractoare. Cel mai mare beneficiar era uzina de autoturisme Dacia de la Piteşti. După 1989 fabrica şi-a încetat activitatea. Astăzi mai există doar nişte ruine.

Localitatea Molid nu a avut biserică, credincioşii de aici mergeau 5 km pe jos până la biserica parohiei „Înălţarea Domnului” din localitatea Vama, satul Molid fiind o filie a acestei parohii.

În anul 1999, tânărul absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă Bucureşti, Ţebrean Dragomir – cel ce semnează rândurile de faţă – este numit preot paroh pentru noua parohie înfiinţată cu data de 1 septembrie, în locul fostei filii care aparţinea de Biserica „Înălţarea Domnului” Vama. El a săvârşit şi prima Sfântă Liturghie în parohia nou înfiinţată, slujba ţinându-se în casa unei familii credincioase din sat. Găsirea unui loc pentru construcţia noii biserici a fost o problemă, deoarece noua parohie nu deţinea nicio proprietate. După îndelungi discuţii cu enoriaşii din parohie, două familii Paraschiva şi Vasile Şandru şi Rodica Bosancu au donat fiecare câte o suprafaţă de 360 m2.

Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, s-a sfinţit şi s-a pus piatra de temelie a noii biserici, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, în toamna anului 1999, de sărbătoarea „Sfintei Cuvioase Parascheva”. În primăvara anului 2000, în Duminica Floriilor, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a binecuvântat paraclisul nou construit în trei săptămâni de vrednicii credincioşi din Molid, în care s-a slujit până în decembrie 2010.

Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost prăznuită în noua Biserică cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Construcţia din cărămidă a început la data de 2 iulie 2000 şi s-a finalizat în 2010. Ea este numită de enoriaşii din parohie „Biserica colindelor”, deoarece s-a construit din banii adunaţi în fiecare iarnă cu prilejul sfintei sărbători a Naşterii Domnului. Părintele împreună cu un grup de credincioşi au colindat pe la casele celor care doreau să ajute financiar la ridicarea sfântului locaş.

Din punct de vedere arhitectural, Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” face parte din familia bisericilor pe plan trilobat, cu turla deasupra naosului şi acoperiş fragmentat. Arhitectura locaşului de cult ţine cont de registrul arhitectural al bisericilor din această zonă (Suceviţa, Moldoviţa etc.). Este o construcţie din zid de cărămidă, gros de un metru, pe structură de beton armat, în formă de cruce, cu interiorul împărţit în altar, naos, pronaos şi pridvor deschis. Altarul este luminat de o fereastră mare la răsărit. De o parte şi de alta a altarului se află diaconiconul şi proscomidiarul. Deasupra naosului se află o turlă mare centrală, circulară, luminată de opt ferestre, iar deasupra, în pronaos, se află cafasul. Acoperişul este din tablă zincată pe astereală – căptuşeală din scânduri aşezată pe un schelet din lemn, pentru a susţine învelitoarea unui acoperiş din lemn, cu streaşina largă de peste 3 m. Mortarul folosit la zidirea bisericii este alcătuit din var şi nisip, iar tencuiala interioară şi exterioară conţine şi fire (câlţi) de cânepă. În incinta bisericii se află:

  • Clopotniţa – ridicată în anul 2010 prin contribuţia credincioşilor. Construcţia este la roşu.
  • Prăznicarul – construit în anul 2000 prin contribuţia credincioşilor, din lemn pe temelie din piatră, acoperit cu tablă zincată. A funcţionat ca locaş de cult până la finalizarea lucrărilor de construcţie a bisericii.
  • Fântână – construită prin contribuţia credincioşilor în anul 2005.
  • Cimitirul parohial – provine din donaţia enoriaşului Popescu Nicolae în anul 2001. Suprafaţa se află în apropierea bisericii parohiale.

Biserica, scară către Împărăţia lui Dumnezeu

Dl profesor Dumitru Ieremia, în lucrarea „Mănăstirile din Bucovina”, spunea că „bisericile şi mănăstirile din Bucovina se află într-o perfectă armonie cu spaţiul înconjurător (munţi, păduri, ape curgătoare), sunt în măsură să creeze o armonie profundă între fiinţa umană şi fiinţa lumii sub semnul sacrului. Pictate în interior şi pe pereţii exteriori în întregime s-au constituit într-o Biblie deschisă, nu numai ca o Carte cu semne sacre, ci şi ca o lume sacră deschisă; un spaţiu privilegiat în care timpul istoric se confundă mai întâi, apoi trece în timpul cosmic, purtând însemnele Transcendentului”.

Plecând de la această tradiţie creştină a împodobirii cu pictură murală interioară şi exterioară a locaşurilor sfinte, în vara anului 2006 s-a început pictura exterioară a turlei în tehnica fresco, de către pictorii Mariana şi Adrian Curelici, ucenici ai domnului profesor universitar Nicolae Sava. Ei au realizat aproximativ 100 mp de frescă, dar din motive financiare nu s-a putut continua pictarea turlei de către aceştia. Acoperişul bisericii nu a fost terminat din cauza schelei care înconjura turla. Din această cauză apa s-a infiltrat şi a produs pagube substanţiale, a căzut tencuiala din interior şi a apărut mucegaiul. Situaţia financiară nu s-a îmbunătăţit în următorul an, deoarece în parohie sunt doar 140 de familii, din care 60 de familii sunt formate din persoane vârstnice sau familii cu un singur membru. Pictura a fost reluată în vara anului 2007 de către doamna profesor Livia-Teodora Ţebrean, absolventă a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Bucureşti, specializarea Restaurare.

Turla simbolizează legătura dintre lumea materială şi cea spirituală. Ţinând cont de această semnificaţie, a fost stabilit registrul iconografic şi prin analogie cu ceea ce se pictează în interiorul turlei. Astfel, imediat sub cornişă se află pictaţi serafimi, heruvimi, îngeri, mai jos profeţii Vechiului Testament. Pe steaua de la mijlocul turlei sunt pictaţi cei doisprezece Apostoli, iar la bază, un loc de cinste îl ocupă sfinţii români, începând cu cei din Bucovina şi terminând cu cei care au moaştele la noi în ţară.

Respectând registrul pictural al bisericilor cu pictură exterioară din nordul Bucovinei, Teodora Ţebrean a finalizat în toamna anului 2010 pictura exterioară a turlei şi astfel s-a reuşit şi terminarea acoperişului.

Din punct de vedere cromatic, fiecare mănăstire din nordul Bucovinei are o culoare dominantă: la Moldoviţa predomină roşul, la Suceviţa verdele, la Voroneţ albastrul, iar aici la Molid culoarea dominantă este galben-ocru. Culorile utilizate sunt temperate, nu violente.

Pereţii exteriori sunt tencuiţi cu frescă neagră, pentru a putea fi pictaţi în tehnica fresco.

Parohia „Sfânta Cuvioasă Parascheva” Molid

În anul 2014 a început să se realizeze pictura interioară în tehnica fresco, de către pictorii Mariana şi Adrian Curelici. În prezent s-a realizat aproximativ 50% din totalul suprafeţei picturale.

În paralel cu ridicarea locaşului de piatră s-a încercat şi înălţarea spirituală a credincioşilor din parohie prin activităţi de catehizare a adulţilor si a copiilor, prin activităţi cu caracter educativ-recreativ organizate pe timpul vacanţei de vară, pelerinaje la diferite biserici şi mănăstiri.

La Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din satul Molid, a debutat în anul 2011 Proiectul Catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala!” cu Înalta binecuvântarea a Înalt Preasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.

Proiectul a avut un răspuns deosebit de frumos din partea copiilor şi tinerilor. Grupul de copii a fost alcătuit din 10 elevi de gimnaziu ai şcolii din localitate, numărul copiilor a crescut la fiecare întâlnire, acum sunt 40 de copiii participanţi. Copiii au participat si la proiecte de integrare educaţională cu CSEI „Sf. Andrei” Gura Humorului, Şcoala „Teodor Balan” Gura Humorului, Şcoala „Iorgu G. Toma” Vama, Şcoala „Ion Şuhane” Frumosu.

Munca şi implicarea copiilor s-au concretizat prin activităţi frumoase şi folositoare, cum ar fi: scenete de Crăciun, de Bunavestire, de Paşti prezentate în faţa părinţilor, contribuind la îmbunătăţirea legăturii dintre copil – părinţi – şcoală – biserică.

Am realizat în cadrul aceluiaşi program pelerinaje de o zi la mănăstirile din judeţele Suceava şi Neamţ, vizite la muzee, vizită la căminul de bătrâni, concursuri de creaţie şi expoziţii de icoane, târg de Florii.

Pr. paroh DRAGOMIR ŢEBREAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: