„Straja – izvor de civilizaţie bucovineană”

Comuna Straja este situată în partea de nord a judeţului, la extremitatea lui, chiar la hotarul cu Ucraina. De fapt, o parte din această localitate a fost răpită samavolnic prin pactul Ribbentrop-Molotov. Deşi acest pact a fost anulat, consecinţele lui mai sunt în vigoare. Comuna este aşezată de-a lungul râului Suceava şi a drumului judeţean 209, Rădăuţi – Brodina, fiind formată numai din satul de reşedinţă.

Populaţia aşezării nu este prea numeroasă, fiind de aproximativ 5000 de persoane, din acest motiv încadrându-se în rândul comunelor de mărime medie. Aşa cum m-am exprimat şi cu alte prilejuri, străjenii sunt oameni foarte harnici, drepţi, mari iubitori de cultură, în general, şi de şcoală în special. Din sânul acestei comunităţi s-au ridicat de-a lungul ultimelor două secole oameni de seamă pentru ţara noastră. Este suficient să-i amintesc pe Dimitrie Onciul, Nicholas Kotosh, George Cortos şi Dimitrie Popescu. Şi acest şir de personalităţi nu se va opri aici, sunt foarte sigur, pentru că n-a secat izvorul talentelor acestei comunităţi. Dovadă este, cred, şi activitatea la care am participat recent.

Este vorba despre lansarea cărţii „Straja – izvor de tradiţie bucovineană”, autoare fiind distinsa învăţătoare şi talentata conducătoare de ansamblu folcloric Elisabeta (Saveta) Teleagă. Alături de ea a fost prezentă şi Albina, venerabila sa mamă, alături de ceilalţi cinci fraţi ai autoarei. În jurul lor au fost aproape toţi locuitorii satului, sala căminului cultural fiind arhiplină, chiar dând pe-afară. Bravo, Savetă! La activitatea sa de peste patru decenii la catedră se adaugă şi cei 45 de ani de când conduce renumitul ansamblu folcloric „Străjăncuţa”, vestit şi pe alte meridiane ale lumii.

Volumul a apărut graţie ajutorului primit de la Consiliul Judeţean Suceava şi Centrul Cultural „Bucovina”. Tocmai de aceea au fost de faţă Gheorghe Niţă, vicepreşedinte al CJ Suceava, şi Vasile-Sorin Filip, manager al CCB, precum şi maestrul Mihai Pînzaru-PIM, Călin Brăteanu şi Constantin Irimia, din partea Centrului Cultural „Bucovina”. Lansarea cărţii fiind organizată sub egida CJ şi a CCB, alături de Filiala Straja a SCLRB s-au mai aflat în sală şi preşedinţi ai unor filiale ale Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina: col.(r.) Ioan Abutnăriţei (Vatra Dornei), Petru Barbuţă (Straja), Ghiţă Sbiera (Horodnic de Jos), subsemnatul (Arbore). Dar nu-i putem uita pe foştii colegi de şcoală ai Savetei şi prieteni de demult din Botoşani, Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca şi nu mai ştiu câte alte localităţi.

Scena Căminului Cultural era pregătită pentru o mare sărbătoare: covoare, ştergare, flori, ustensile gospodăreşti. Mulţi dintre participanţi erau în frumoasele lor costume populare. Pe scenă, într-un semicerc larg, luaseră loc pe scaune mai mulţi membri ai ansamblului, de diferite vârste.

La un semnal al Savetei, cei trei instrumentişti de pe scenă au început să cânte o doină, apoi câteva melodii locale mai săltăreţe. Aşa s-au primit oaspeţii… Apoi Sorin Filip, prezentatorul serbării, şi-a intrat în rol. Din interesanta şi emoţionanta sa alocuţiune am reţinut: „Am venit astăzi cu toţii la Straja la o întâlnire de suflet. Mă bucur că-n această superbă zi de toamnă ne-am adunat atâţia poporăni sub semnul tradiţiilor populare de la Straja. Mulţumesc autoarei pentru tezaurul ascuns în aceste pagini. Doamna Teleagă a avut o viaţă dăruită şcolii şi scenei, iar astăzi se bucură de roadele ei”.

A dat cuvântul vicepreşedintelui Gheorghe Niţă, care a înmânat autoarei un buchet de flori şi a spus: „Sunt onorat c-am fost invitat la această lansare. Educatorul este cel care îndreaptă ce-a făcut rău natura. Nu sunt critic literar, dar pot spune că această carte conţine o adevărată moştenire”. Apoi a recitat superb poezia „Aici e ţara de fagi”.

Călin Brăteanu a evocat activitatea artistică a doamnei Saveta şi a mai spus: „Ar fi excelent dacă în fiecare sat ar fi un asemenea om, dăruit culturii şi educaţiei cu trup şi suflet. Asemenea cărţi trebuie scrise peste tot, pentru că altfel pierdem iremediabil tezaurul nostru istoric, folcloric şi etnografic. Să dea Dumnezeu ca Saveta să mai scrie asemenea cărţi!”.

Preotul Constantin Hrehor a făcut un excurs în istoria satului Straja, comentând cele scrise la vremea lor de N. Iorga, Silvia Kerim, L. Blaga şi V. Pârvan despre cultura şi civilizaţia română. „Câtă frumuseţe şi eleganţă cuprinde această carte! Aştept şi ediţia a doua a acestei cărţi, în care să-şi facă loc şi câteva medalioane ale unor personalităţi locale.”

Pe parcursul spectacolului, care-a durat aproape 3 ore, la anumite intervale de timp, au evoluat şi membrii Ansamblului „Străjăncuţa”. Program complex, ce a cuprins producţii folclorice locale: cântece de tot felul, strigături şi jocuri populare.

Col. (r.) Ioan Abutnăriţei, preşedintele Filialei Vatra Dornei a SCLRB, a vorbit despre oamenii acestei aşezări istorice, despre preocupările lor cotidiene:„Cultura este emblema acestei aşezări străvechi, primele dovezi ale existenţei lor datând din neolitic. Aşezare cu oameni harnici, care-şi respectă cu sfinţenie tradiţiile, transmiţându-le din generaţie în generaţie. Am fost la Straja de mai multe ori, împreună cu soţia mea, la activităţi culturale organizate în această comunitate, şi pretind că de-acum îi cunosc. Observ că doamna Elisabeta şi-a pus talentul în slujba comunităţii. Viaţa ei a însemnat folclor, tradiţii şi port. O felicit pentru această carte superbă!”.

Mihai Juravle, primarul comunei, în ţinută de gală şi cu eşarfa tricoloră pe piept, cu o voce tremurată, a spus: „Plin de emoţie, urez multă sănătate şi celor care-au venit la această sărbătoare a doamnei Teleagă şi a comunităţii noastre… Vă mulţumesc. Astăzi, Straja este în sărbătoare datorită doamnei Saveta, care pentru noi, străjenii, reprezintă ceva. Dacă vorbesc despre Straja, trebuie să-ncep cu acest ansamblu folcloric, care reprezintă credinţă, tradiţii şi port popular. Alături de Dragoş, regretatul ei soţ, a pus bazele acestui ansamblu, cu care a dus faima satului nostru în ţară şi chiar peste hotarele ei. Dorim şi sperăm că va mai scrie asemenea cărţi despre Straja”.

Dragoş Juravle, unul din fraţii doamnei Saveta, şi-a exprimat satisfacţia că a ajutat, atât cât a putut, ansamblul folcloric al comunei. Ajutor a dat şi la redactarea acestei cărţi, care este o adevărată comoară pentru satul lor şi nu numai.

Maestrul Mihai Pînzaru-PIM a arătat că „Straja este o cetate de sprijin bucovinean. Am venit aici pentru a o cinsti pe doamna Teleagă. Fiecare gest făcut de ea este unul fundamental. O felicit pe doamna Albina, mama autoarei, pentru că ne-a dat un asemenea talent. Ştiu că lumina se-mprăştie de la învăţător. Alături de domnişoara Mihaela Bârsan, realizator TV, vom filma un reportaj despre această manifestare. Cartea aceasta este o mărturie despre vocaţia unui adevărat om de cultură. Voi face câte un portret celor care vor primi cartea cu autograf”.

Prof. Victor Popescu, fost director al şcolii din sat, a trecut în revistă întreaga activitate a autoarei. A spus că această carte va rămâne un model pentru posteritate, mai ales pentru prezentarea costumului popular străjenesc.

Florin Cotos, directorul periodicului „Săptămânalul rădăuţean”, fiu al comunei Straja, a evocat activitatea unor cadre didactice care l-au învăţat şi pe el. Potrivit lui, „Straja este izvor de tradiţii, înţelepciune şi cultivă valorile fundamentale. Vin des la Straja ca să iau energie. M-am bucurat de titlul cărţii, care este unul superb. Asistăm la lansarea unei cărţi-testament, în care-au fost adunate valorile noastre. Suntem obligaţi să transmitem mai departe aceste valori şi să preluăm testamentul de la doamna Teleagă”.

Pr. Ştefan Irinciuc şi-a manifestat bucuria că participă la eveniment. A vorbit despre rolul nefast al globalizării asupra popoarelor, care face să dispară unele tradiţii; dar nu este cazul la Straja. A încheiat cu precizarea că o comunitare fără tradiţii este asemenea unui om fără identitate.

Maestrul Constantin Irimia, căci este maestru în muzică, a spus câteva cuvinte despre Saveta, împreună cu care a evoluat pe diferite scene din ţară. „Sunt bucuros că şi-a adunat toate gândurile într-o carte foarte bună. Îi dedic şi un distih: «Foicică foi şi-o fragă/ De Straja dorul te leagă»”. Apoi, împreună cu Călin Brăteanu şi tânărul Alexandru Buzaciuc, a interpretat un potpuriu de cântece populare (voce, vioară şi cobză). Călin Brăteanu a adus un elogiu femeii, precizând că doamna Elena Cârciu l-a familiarizat şi instruit pe tânărul Alexandru să cânte la trei instrumente: caval, tilincă şi ocarină. A menţionat că tot repertoriul a fost preluat de Alexandru de la regretatul Silvestru Lungoci.

Înv. Livia Băimăcean ne-a citit scrisoarea pe care profesorul ieşean Vasile Păsăilă, străjean de obârşie, a trimis-o Savetei, cu multe felicitări pentru realizarea acesteia.

Eu am vorbit despre munca deosebit de grea de-a aduna material folcloric pentru o carte. Am apreciat structura echilibrată a volumului şi iconografia bogată. Fotografiile se constituie într-un album în care este oglindită comunitatea străjeană cu toate obiceiurile şi tradiţiile ei.

Ed. Lidia IIrinciuc, creatoare renumită de costume populare pentru păpuşi, i-a înmânat doamnei Saveta o păpuşă îmbrăcată în frumosul costum popular străjenesc, rugând-o să descrie piesele lui. Dar te pui cu Saveta, maestră în costume populare?

Elena Pădure, interpretă de folclor (a venit de la Braşov), a mulţumit autorităţilor locale pentru tot sprijinul acordat. A felicitat gospodinele pentru tot ce-au pregătit pentru această sărbătoare. S-a arătat mândră că este bucovineancă din Vicov; tatăl ei se trage din Straja. I-a asigurat pe toţi străjenii că-i respectă şi-i iubeşte.

La o nouă intervenţie a membrilor ansamblului, s-a încins o horă mare pe scenă, în fruntea lor jucând cu foc Saveta. Spectatorii i-au urmat exemplul şi-au jucat în sală. Să-i menţionez şi pe solişti: Alexandru Buzaciuc (fluier, caval şi ocarină), Voichiţa Chira, Andreea Schipor şi Adriana Hasna.

Prof. Paula-Tamara Ciobîcă, străjeancă de obârşie, i-a felicitat pe toţi cei care-au venit la Căminul Cultural, din toate colţurile ţării, pentru a participa la un eveniment cultural de excepţie. „Iată că este o carte care n-a fost scrisă din altă carte, ci este una culeasă din mărturii nescrise. Toate personajele sale sunt legende vii. Prima carte a fost mai greu de scris, iar de-acum… vor urma altele. Îi doresc s-ajungă la 100 de ani!” a conchis Paula.

„Sunt a cincea oară la Straja împreună cu prietenele mele, unde revin cu plăcere” a continuat Octav Ştefănescu din Botoşani. Am venit toţi şase ca să fim alături de prietena Saveta. M-a uimit puterea ei de muncă. Se poate realiza ceva măreţ numai acolo unde este un… nebun frumos. Dacă avem asemenea oameni, folclorul şi tradiţiile noastre nu se pierd. Sper că dintre aceşti copii se va ridica măcar unul care să continue munca doamnei Saveta”.

Viorel Vatamaniuc, fost coregraf de excepţie, a venit la această sărbătoare tocmai de la Constanţa. „Mă bucur că sunt azi aici, între aceşti oameni minunaţi. Cartea este o încununare a muncii de-o viaţă a doamnei, pe care-o cunosc de zeci de ani”, şi-a încheiat el cuvântul, oferind doamnei Saveta un foarte frumos buchet de flori.

Elisabeta Teleagă a mulţumit tuturor pentru participare şi pentru foarte frumoasele cuvinte care-au fost spuse la adresa activităţii sale şi a cărţii, apoi ne-a invitat să ciocnim un pahar. Iar maestru PIM ne-a invitat ca, după ce vom primi carte cu autograf de la doamna Saveta, să trecem şi pe la dumnealui, ca să ne deseneze portretul pe coperta interioară a cărţii. Între timp, Saveta a trecut pe la fiecare spectator şi i-a înmânat o carte.

Ce să vă mai povestesc?… În faţa unei mese îmbelşugate, stropite din plin cu palincă şi vin, cei peste 100 de invitaţi au mai rămas împreună câteva ore.

Text şi foto:

prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: