Drepţii între popoare şi tragedia evreilor – amintiri şi învăţăminte

Şcoala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc a fost luni, 9 octombrie 2017, gazda unor activităţi deosebite, menite a marca Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului.

Activitatea, sugestiv întitulată „Drepţii între popoare şi tragedia evreilor – amintiri şi învăţăminte”, a reunit, sub coordonarea profesor de istorie al şcolii Nistiriuc-Ivanciu Francisc, 84 de elevi din clasele V-VIII şi 14 cadre didactice. Printre colaboratorii proiectului s-au numărat: doamna director, prof. Lăcrămioara Băcanu, prof. limba şi literatura română Oltea Nistor, prof. religie Marcela Norocel, prof. înv. primar Mihaela Grămadă.

Prof. Nistiriuc-Ivanciu Francisc a prezentat un scurt istoric al evreilor, explicând termenul de Holocaust şi cauzele care au generat acest genocid împotriva umanităţii. Domnia sa a precizat faptul că termenul este utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ şase milioane de evrei, de toate vârstele, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca parte a programului de exterminare a evreilor, plănuit şi pus în aplicare de regimul naţional-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler şi de colaboratorii acestuia. Între 1941 şi 1945, evreii au fost ucişi sistematic într-un genocid, parte a unui eveniment mai mare care a cuprins persecuţia şi uciderea altor popoare europene.

Elevii au aflat că Holocaustul s-a fundamentat pe ideea susţinută de Adolf Hitler în lucrarea sa „Mein Kampf” („Lupta mea”), unde afirma existenţa a trei categorii de rase: rasa superioară (ariană), reprezentată de germani, căreia trebuia să i se supună rasele inferioare, latinii, evreii şi ţiganii, pentru ultimele două categorii promovând exterminarea lor, întrucât de-a lungul istoriei nu au avut, potrivit lui, o evoluţie semnificativă, neconstituindu-şi un stat al lor. Hitler susţinea ideea exterminării în masă a latinilor şi a slavilor în timpul discursurilor publice; în România, Holocaustul a avut loc între anii 1937 şi 1944.

Au fost enumerate cauzele care au dus la Holocaust, modul de desfăşurare, etapele Holocaustului şi metodele de exterminare.

Proiectarea unor imagini sugestive din lagărul de concentrare de la Auschwitsz a avut un impact emoţional deosebit asupra participanţilor la acţiune, care au realizat, astfel, prin puterea imaginii, că istoria nu e deloc o poveste, ci reprezintă oglinda fidelă a atrocităţilor realităţii, a crimelor produse de oameni împotriva oamenilor.

Dna prof. înv. primar Mihaela Grămadă şi elevii clasei a VIII-a, Levi Răus, Daniela Nisioi şi Mihai Uriciuc, au avut intervenţii pe parcursul prezentării, vorbind despre „drepţii între popoare” români şi străini, punctând faptul că la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi din alte localităţi din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia şi din Bucovina.

De asemenea, au fost proiectate secvenţe din filmul „Lista lui Schindler”, operă cinematografică inspirată din viaţa lui Oskar Schindler (în 1963 a fost distins cu titlul de „Drept între popoare” de către Yad Vashem în Israel), un om de afaceri german care, în perioada Holocaustului, a salvat vieţile a numai puţin de 1200 de evrei polonezi, angajându-i în fabricile pe care el le deţinea.

Concluzia generală desprinsă în urma acestei activităţi comemorative a fost aceea că istoria nu trebuie niciodată uitată şi mai ales negată, iar generaţiile actuale trebuie să înveţe că Toleranţa stă la baza evoluţiei umane. (G.V.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!