„Niciun fruct nu rezistă fără tratamente…”

Mulţi proprietari de livezi din zona Fălticeniului au cules deja merele. Ion (Jean) Ştefan, din Rădăşeni, încă nu le culesese la data documentării noastre şi nu părea stresat, căci e uşor de cules fructele dintr-un măr care abia trece de statura unui bărbat. Sunt pomi din care se poate culege stând pe scaun…

Aşadar, livada lui Jean Ştefan este una tocmită după tehnologiile moderne, cei mai mulţi dintre meri fiind „răstigniţi” în celebra palmetă fălticeneană, inventată de Staţiunea de cercetări (ucisă încetul cu încetul) din Fălticeni. Sunt şiruri, şiruri de meri, plantaţi în câteva campanii: cea din 1996, când s-au sădit 423 de meri, noua livadă fiind printre primele plantate în zonă; cea din 2000, când s-au pus puieţi de la Sârca şi din zona Ardealului; cea din 2009, când s-a plantat Ionathan polonez; cea din 2016, când au fost puşi în pământ 560 de pomi din soiul Golden olandez.

Se pot culege din livada lui Jean Ştefan mere Ionathan clasic, Starkinson (bot de iepure), Golden de Sârca (românesc), Florina, Idared, Generos de Bistriţa, Golden olandez, Ionathan polonez – Eliza şi Dicosta. Din cele 1,72 de ha de pomăt, Jean Ştefan culege anual, în medie, 35 tone de mere.

„Suntem livadari din tată în fiu. Banii pentru prima plantare i-am obţinut dintr-o producţie excelentă de mere în 1996. Arendasem 5 ha de livadă şi am vândut mere toată iarna, la Constanţa. Banii i-am investit în puieţi”, spune Jean Ştefan. „Bani mai aveam, pentru că toată viaţa am câştigat bine ca mecanic de locomotivă. După ce am ieşit la pensie de la CFR, m-au căutat şi m-au angajat trimişii unei firme particulare de transport feroviar. M-au plătit foarte bine, e drept că şi eu mi-am făcut treaba cu disciplina unui ceferist veritabil. Astăzi nu mai e aşa ceva. Am revenit la casa părintească, adică m-am stabilit efectiv aici, în 2007. În livadă mai sunt azi 4, 5 meri din fostul pomăt al tatei şi un păr de pe vremea lui Lovinescu”.

Vasile Ştefan cumpărase casa lui Constantin Lovinescu şi pământ în jur, vândut de teama colectivizării. Vasile fusese şofer pe front, şi-a înfiripat un camion dintr-un cimitir de maşini de război, a lucrat cu el pe şantiere şi a adunat bani de casă şi pământ. A vândut camionul la timp, cel ce l-a cumpărat trezindu-se cu maşina naţionalizată. O parcelă din pământul cumpărat de la Constantin Lovinescu se afla în târg, într-o zonă convenabilă pentru biserica pe stil vechi construită acolo. S-au sfătuit între ei şi au decis să nu-l mai revendice, cedându-l definitiv bisericii. Din gospodăria Lovinescului a mai rămas o anexă. În 1953 a fost ridicată casa actuală, pe care Jean a modernizat-o, nevoind s-o dea jos. Stă singur, soţia fiindu-i ucisă de un şofer care a tăbărât cu maşina peste ea în timp ce se afla la poartă la o tarabă la care vindea mere. Se întâmpla aceasta în martie 2011, fiind înmormântată de ziua femeii, pe 8…

Constantin Lovinescu a avut doi feciori: Valentin, pilot, şi Ionel, antrenor. Ionel a plecat în America, fiind ucis într-o încăierare cu americanii.

„La livadă e o muncă de plăcere, nu ţi se pare greu”, zice Jean Ştefan. Are tractor şi pompă pentru stropiri. „Trebuie făcute minimum 15 stropiri şi se poate ajunge şi la 25… Altfel nu obţii o asemenea recoltă, asemenea fructe”, precizează Jean. Şi mai spune că „niciun fruct nu rezistă fără tratamente…” Are motocositoare, freză cu motor şi, mai nou, un depozit izolat termic pentru păstrarea merelor. „Am vândut vaca şi grajdul l-am transformat în depozit izolat termic. Astfel că nu mai ţin merele în beciul lui Lovinescu, ci în depozit”.

Producţia este valorificată în pieţe, la poartă şi en gros, cumpărătorii venind de la Botoşani, Paşcani, Iaşi. Căzăturile se transformă în suc.

Am scris aceste rânduri pentru că Ion Ştefan pare a fi exponentul unei noi generaţii de livadari în Rădăşeni, un bazin pomicol a cărui celebritate pare că pălea. Iată însă că Rădăşenii produc, vor produce în continuare mere. „Numai în jurul meu s-au plantat anul trecut peste 15.000 de meri, puieţii fiind aduşi din Olanda”, întăreşte concluzia interlocutorul nostru.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: