Fondul genetic vegetal al României, periclitat de deficitul de personal de la Banca de Gene Suceava

> Numărul neacoperitor de angajaţi face ca laboratoarele de biologie moleculară şi de conservare in vitro să fie nefuncţionale, iar cele de evaluare şi colectare să activeze sub necesarul impus > Datorită importanţei patrimoniului genetic gestionat, Banca a fost declarată infrastructură critică naţională, iar în condiţiile unor măsuri speciale de securitate, aceasta funcţionează cu un deficit de 13 posturi > Fiind doar un „serviciu” în cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Bucureşti, structura suceveană nu este îndrituită cu atribuţii de cercetare-dezvoltare

Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava intenţionează să se desprindă de Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Bucureşti, în cadrul căruia doar figurează ca având doar rangul de simplu „serviciu”. La sfârşitul anului 2009, Banca de Resurse Genetice Vegetale a fost comasată prin absorbţie cu Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor, având, la acel moment, 27 de posturi, dintre care 16 în activitatea de cercetare, iar 11 auxiliare. În intervalul 2009-2015, 12 angajaţi s-au pensionat la termen ori au optat pentru domenii mai atractive din punct de vedere financiar, iar ca urmare a faptului că reglementările în vigoare interziceau angajările, precum şi din cauza supraîncărcării personalului din cercetare, deficitul de lucrători s-a lăsat cu grave disfuncţionalităţi. Însă izbitor este că, în timp ce cadrul legislativ de desfăşurare a activităţilor de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol este conferit de Legea nr. 45/2009, care include la rubrica „institute de cercetare-dezvoltare” şi Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, statutul actual la instituţiei sucevene este dat de Legea nr. 266/2020, act normativ care nu deleagă Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor atribuţii de cercetare-dezvoltare.

„Deficitul actual de personal – care face ca laboratoarele de biologie moleculară şi conservare in vitro să fie nefuncţionale, iar cele de evaluare şi colectare să activeze sub necesarul unei structuri de nivel naţional, regional şi internaţional – periclitează, pe termen mediu şi lung, capacitatea instituţională de prezervare şi valorizare, printr-o utilizare sustenabilă a fondului genetic vegetal al României” se arată în expunerea de motive la propunerea legislativă privind înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, prin divizarea parţială a Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor Bucureşti.

Toate acestea s-au petrecut pe fondul declarării Băncii de Resurse Genetice Vegetale, pe 21 decembrie 2012, drept infrastructură critică naţională. Demersul a luat în calcul tocmai importanţa patrimoniului genetic gestionat, acesta venind şi cu imperativul înfiinţării unui compartiment deservit de cel puţin două persoane, dar şi cu adoptarea de măsuri speciale de securitate. Pentru desfăşurarea activităţii în bune condiţii, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava „reclamă” un necesar de 25 posturi, 15 urmând a fi preluate din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Bucureşti, iar diferenţa de 10 posturi să provină dintr-o suplimentare aprobată de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. Propunerea legislativă a fost înaintată Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, aceasta având ca autor pe Ioan Stan, senator PSD de Suceava, alături de colegii deputaţi Ioan Munteanu, Constantin Ciprian Şerban, Alexandru Rotaru, Claudiu Augustin Ilişanu şi Ioan Dîrzu. Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava urmează a funcţiona ca instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Nu am identificat nicio raţiune pentru un asemenea demers”, reliefa, la momentul comasării, dr. biolog Silvia Străjeru, şeful instituţiei sucevene

În 2009, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava protestează faţă de decizia de trecere a unităţii în subordinea Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului săditor, hotărâre luată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale fără consultarea conducerii locale a acesteia. Dr. biolog Silvia Străjeru, şeful instituţiei, spunea, la acea dată, că nu a beneficiat de vreo înştiinţare oficială despre transferul în cauză, la memoriile adresate factorilor responsabili neprimind niciun răspuns.

„Nu am identificat nicio raţiune pentru un asemenea demers şi nici nu s-a găsit cineva care să-mi explice de ce s-a hotărât aşa ceva. De la Ministerul Agriculturii mi s-a spus doar că rămâne aşa cum s-a stabilit. Am făcut toate demersurile pe căi legale, pentru că nu sunt membru al niciunei formaţiuni politice, iar alte mijloace nu deţin. Alte argumente nu am decât cele ale ştiinţei, profesiei şi datoriei pe care mi-am făcut-o în toţi aceşti ani în care am fost la conducerea Băncii” explica Străjeru.

Directorul Silvia Străjeru accentua că demersul Ministerului tutelar are drept consecinţă pierderea personalităţii juridice şi susţinea că doar statutul de la momentul respectiv, cel de unitate distinctă, reprezenta soluţia optimă de asigurare a securităţii colecţiilor de germoplasmă vegetală, inclusiv a resurselor financiare pentru susţinerea activităţii specifice.

Colecţiile Băncii de Resurse Genetice Vegetale, însumând 15.620 de probe, care aparţin la 340 specii vegetale, reprezintă preţioase surse de diversitate genetică (în special de germoplasmă rezistentă la factorii de stres biotic şi abiotic) destinate programelor de ameliorare actuale sau viitoare. Totodată, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava furnizează material biologic pentru a fi reintrodus în cultură, în caz de dispariţie a acestuia ca urmare a fenomenului de erodare genetică, cauzată de factori naturali sau artificiali. Prin activităţile de explorare-colectare a varietăţilor tradiţionale, încă aflate în cultură în anumite zone din ţară, Banca de Gene contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor erodării genetice, conservând cea mai importantă componentă a biodiversităţii, cu relevanţă pentru agricultură şi alimentaţie, adică cea reprezentată de resursele genetice vegetale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: