Potrivit prevederilor propunerii legislative iniţiate de Alexandru Băişanu

Ajutorul social se pierde dacă beneficiarii muncesc la negru, refuză locul de muncă oferit sau nu-şi plătesc impozitele locale

Deputatul ALDE de Suceava Alexandru Băişanu a depus, miercuri, la Parlament, textul legii de modificare a Legii 411/2001 privind venitul minim garantat, printre noile prevederi fiind pierderea ajutorului social dacă persoanele beneficiare muncesc la negru, refuză locul de muncă oferit sau nu-şi plătesc impozitele locale.

Băişanu arată în expunerea de motive că, în România ultimilor ani, protecţia socială este din ce în ce mai importantă atât din prisma autorităţilor, cât şi pentru beneficiarii formelor suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/ familiale obţinute din muncă, iar, din acest motiv, a fost concepută şi aplicată legea privind venitul minim garantat, o lege foarte utilă în special pentru persoanele care trăiesc la limita subzistenţei.

El explică în document că venitul minim garantat a suscitat discuţii aprinse încă de la introducerea sa în anul 2001, fiind în repetate rânduri contestat pentru impactul nefast pe care îl generează asupra funcţionarii normale a pieţei muncii din ţară noastră.

„În România există aproape 7 milioane de persoane asistaţi sociali, adulţi şi copii. Deşi se plâng de sărăcie, mulţi dintre aceştia nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat decât să se angajeze. Cel mai recent caz fiind cel sesizat de autorităţile prahovene, după ce au constatat că 800 de oameni au renunţat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, când aceasta a fost condiţionată de un număr de ore prestate de asistaţi în folosul comunităţii. Dintre aceştia, cel puţin jumătate au refuzat să muncească într-o lună cât un muncitor obişnuit într-o săptămână, mai exact 5 zile” explică iniţiatorul legii.

Băişanu mai arată că potrivit datelor statistice oferite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care spune multe despre intenţia unora dintre asistaţi de a-şi găsi un venit propriu, preferând banii statului şi nu un loc de muncă stabil care să le aducă un salariu decent.

„Statul nu ar mai trebui să încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci mai degrabă ar trebui să se implice în angajarea acestora. Asistenţa socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneşi care nu vor să muncească, fără să se gândească însă că acei bani vin de fapt din buzunarul semenilor lor care trag pe brânci pentru un ban cu ajutorul căruia să îşi asigure pâinea zilei de mâine, ci să-i ajuţi pe cei cu adevărat marginalizaţi care nu au nicio şansă în societate” mai explică Băişanu.

În iniţiativa sa legislativă se propune abrogarea Art. 3, alin (1) deoarece acordarea ajutorului social şi soţilor despărţiţi în fapt nu contribuie la bunăstarea familiei şi la venitul familiei, în România fiind foarte multe cazuri în care unul dintre soţii despărţiţi pleacă să muncească în străinătate, beneficiind totodată şi de ajutorul social din România.

Totodată, se prevede că pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, toate persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local pentru că se doreşte responsabilizarea membrilor familiilor beneficiare şi denotă buna credinţă a asistaţilor sociali, arată Băişanu.

În ceea ce priveşte prevederile privind încetarea dreptului de ajutor social pentru cei care refuză nejustificat o ofertă de muncă şi/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, în forma actuală a legii, refuzul repetat de trei ori al unui loc de muncă oferit conduce la pierderea dreptului de a primi ajutorul social este considerat insuficient de iniţiator.

„Modificarea articolului mai sus menţionat este necesară deoarece numărul persoanelor care încearcă să îşi găsească un loc de muncă aducător de un venit care să îi scoată din incidenţa legii, scade pe zi ce trece şi, mai mult de atât, numărul persoanelor care refuză activităţi sezoniere retribuite creşte, preferând ajutorul bănesc al statului în locul unei munci proprii aducătoare de venit” arată Băişanu.

Deputatul sucevean susţine că o altă problemă o reprezintă cei care lucrează la negru şi care beneficiază, totuşi, de o formă de ajutor social prin legea venitului minim garantat.

„Este necesar să luăm măsuri mai drastice, iar cei descoperiţi să nu mai beneficieze de nici un ajutor de la stat. În fiecare lună, mii de asistaţi îşi primesc ajutoarele sociale. Mulţi dintre ei pleacă apoi liniştiţi la serviciu. Autorităţile spun că aproape 20% dintre ei au şi serviciu pe care nu îl declară” adaugă Alexandru Băişanu.

În ceea ce priveşte plata impozitelor, deputatul consideră că aceasta este normală pentru că orice cetăţean, inclusiv asistaţii social au această obligaţie.

„Prin introducerea acestui articol se înţelege că beneficiarii ajutoarelor sociale au şi obligaţii, nu doar drepturi” a explicat deputatul.

El a mai menţionat că proiectul legii prevede încetarea dreptului de ajutor social şi nu doar suspendarea acestuia când se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenţa familiei sau veniturile realizate deoarece, în formă actuală a legii, primarul emite dispoziţia de suspendare a dreptului pe care o transmite directorului agenţiei teritoriale, care, la rândul lui, poate emite o decizie de suspendare a plăţii ajutorului social, verificând ulterior cauzele care au generat această situaţie.

„Legea nr. 416/2001, dincolo de bunele sale intenţii care vizează asigurarea unui venit minim ca formă de asistenţă socială, a început să contribuie în mare măsură şi la crearea unei mentalităţi de asistat din partea statului a unora dintre persoanele în cauză, acestea devenind mai tentate de ajutoarele sociale decât de salariul minim pe economie” a mai explicat Alexandru Băişanu.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI