Mai suntem încă „un popor voievodal” ?!

> Un nou locaş de cult va fi ridicat la Viena după modelul Mănăstirii Voroneţ

Timp de câteva zile am fost „acasă” la Viena pentru a participa la manifestările prilejuite de sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a unei noi bisericii ortodoxe româneşti – un act festiv, emoţionant, istoric şi necesar, un act care răspunde unei realităţi deopotrivă triste şi îmbucurătoare: peste 30.000 de români trăiesc, muncesc sau studiază la Viena şi, dintre aceştia mulţi doresc să fie aproape de Biserica lui Hristos, acolo unde pot să se hrănească spiritual şi să simtă ceva de acasă.

Alături de Capela istorică din centrul Vienei (Löwelstrasse 8), de Biserica Sf. Apostol Andrei (Simmeringer Hauptstrasse 161) şi Biserica Sf. Antonie cel Mare (Pouthongasse 16), noua biserică va fi cel de-al patrulea loc sfânt de închinare din capitala Austriei, dar primul construit din temelii după un proiect propriu. Cea mai mare asemănare vizibilă cu Mănăstirea Voroneţ este faptul că biserica va fi pictată şi în exterior încercând să se vină cu arhitectura în întâmpinarea iconografiei. Deosebirea principală este dată de acoperişul de sticlă care o înconjoară ca o aureolă conferindu-i o notă contemporană; este soluţia aleasă pentru că acoperişul elansat spre protejarea frescelor, ar fi umbrit apartamentele vecine.

Pentru a înţelege farmecul istoriei ar trebui precizat că, în 1785, Mănăstirea Voroneţ s-a aflat printre cele 23 de mănăstiri desfiinţate după anexarea părţii de nord a Moldovei Imperiului Austriac. Călugării au fost obligaţi să-şi părăsească mănăstirea, iar chiliile au ajuns treptat ruine. După 206 ani, în 1991, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „reînfiinţarea mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe condusă de stavrofora Irina Pântescu” şi după alţi 26 ani, în inima Vienei se pune piatra de temelie pentru o noua biserică ortodoxă despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea în mesajul adresat cu acest prilej: „Arhitectura şi pictura lăcaşului de cult, inspirate de Mănăstirea Voroneţ din Bucovina, vor fi mărturia identităţii culturale şi religioase a credincioşilor ortodocşi români, dar şi o contribuţie a lor la îmbogăţirea arhitecturii vieneze”. Iar coordonatorul proiectului, părintele paroh Emanuel Nuţu, originar din Gura Humorului, mulţumeşte măicuţei stareţe a Voroneţului, Irina Pântescu, „pentru încurajare, rugăciune şi sprijin material”.

De la părintele Emanuel Nuţu am aflat istoria acestui proiect ce are la bază credinţa, prietenia, dragostea, încrederea şi sprijinul reciproc între românii dreptcredincioşi, biserica romano-catolică majoritară şi autorităţile civile austriece.

„În cadrul unei vizite pastorale cu ocazia Bobotezei anului 2013, domnul Josef Klein, un austriac convertit la ortodoxie şi căsătorit cu o româncă activă în comunitatea românească din Viena, s-a oferit să ajute Biserica românească în primii paşi către achiziţionarea unei parcele în apropierea cunoscutului parc Prater, pe terenul ce urma să fie pus la dispoziţia Primăriei de către ÖBB (Căile ferate austriece), pentru că el însuşi, nelipsit de la Sfânta Liturghie, şi-a dat seama că Biserica actuală devenea tot mai neîncăpătoare.

Cu binecuvântarea ÎPS Serafim, mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, în toamna anului 2013 am început întâlnirile cu oficialităţile vieneze. În toate demersurile oficiale, au avut alături doi oameni foarte apropiaţi Bisericii, arhitecta Mihaela Ionescu, o româncă stabilită în Viena, şi soţul său arhitectul Georg Baldass, un alt austriac convertit la ortodoxie, care împreună au proiectat biserica ca o interpretare a mănăstirilor voievodale din Bucovina.

Demersurile au durat 4 ani şi au avut încă de la început susţinerea reprezentanţilor autorităţilor vieneze care «au observat că românii sunt iubitori de artă şi cultură, păstrători fideli ai moralei creştine, că-şi poartă cu demnitate numele, credinţa, limba şi tradiţiile ca pe comori de nepierdut». De la o întâlnire la alta, biserica plănuită era privită tot mai frumos: «o îmbogăţire a Vienei», «o bijuterie în inima Vienei», «o chemare la viaţă spirituală» etc., dar şi «un nou punct turistic pe harta Vienei».

Terenul aferent a fost cumpărat de la austrieci la un preţ modic. Proiectul a fost finalizat şi aprobat anul acesta. Lucrările de zidire pentru biserica din Viena vor începe în primăvara anului 2018 şi se vor încheia în luna iulie a anului 2019. Cei care au crezut în acest proiect l-au sprijinit încă de la început prin rugăciune necontenită, citind Psaltirea şi prin donaţii: peste 280 de familii au făcut un Dauerauftrag, adică la bancă au cerut ca lunar o sumă din rezultatul muncii lor să meargă în contul deschis pentru noua biserică. De asemenea, copiii din comunitate, cu mânuţele lor au lucrat obiecte artizanale bisericeşti şi le-au vândut banii punându-i pentru zidirea acestei biserici”.

Sâmbătă, 16 septembrie 2017, la Centrul Otto-Mauer al Asociaţiei academicienilor catolici al Arhiepiscopiei Vienei, a avut loc o întâlnire de prezentare a proiectului viitoarei biserici ortodoxe române din capitala Austriei la care au participat oficialităţi austriece şi române, precum şi reprezentanţi ai Patriarhiei Române, Arhiepiscopiei Aradului, români din ţară şi Austria. Evenimentul a fost moderat de dr. Regina Augustin, conducătoarea Secretariatului General al fundaţiei PRO ORIENTE

În alocuţiunile lor, IPS Mitropolitul Serafim al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Excelenţa Sa, dl Bogdan Mazuru, Ambasadorul României la Viena, pr. paroh Emanuel Nuţu, subliniind importanţa evenimentului, au evidenţiat şi mulţumit celor care au avut contribuţia decisivă pentru comunitatea ortodoxă română din Viena de a primi şansa de a construi o biserică după tradiţia noastră într-un loc atât de privilegiat.

În cadrul întrunirii, cei doi arhitecţi (Georg Baldass şi soţia sa Mihaela Ionescu) au prezentat proiectul care a însemnat mai întâi „căutări ale identităţii de român şi nu a celei de muntean sau transilvănean sau moldovean – un numitor comun tuturor celor aflaţi departe de casă, dar adunaţi pe 300 de metri pătraţi” mărturisind că au ales forma bisericilor ştefaniene pentru că „este expresia materializată a cultului nostru ortodox şi de aceea, ca orice arhetip, rămâne mereu contemporană. Este o simplitate din care strălucesc smerenie, hotărâre şi demnitate, care ne întăreşte pe fiecare dintre noi în credinţă, care ne arată drumul către Domnul”.

La rândul ei, monahia dr. Gabriela Platon de la Mănăstirea Voroneţ, în conferinţa cu titlul „Sfânta Mănăstire Voroneţ – mărturie şi simbol pentru bisericile cu pictură exterioară din Bucovina”, a argumentat prin imagini şi cuvinte meşteşugit rostite în limba germană că „prin tot ceea ce a fost şi este, Sfânta Mănăstire Voroneţ eternizează frumuseţea, gândirea, jertfa şi credinţa neamului românesc”.

Manifestarea a fost întregită de prezenţa grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale din Bucureşti, condus de arhid. Mihail Bucă, care a adus un plus de emoţie interpretând mai multe piese muzicale religioase şi patriotice.

Duminică, 17 septembrie, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim şi Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi din Patriarhia Română, Bisericile Ortodoxe Greacă, Rusă şi Sârbă, au săvârşit Sfânta Liturghie pe locul pe care se va înălţa biserica parohială românească.

După citirea Evangheliei, Preasfinţitul Părinte Emilian Crişanul a ţinut un cuvânt de învăţătură. La finalul Sfintei Liturghii şi înainte de sfinţirea locului viitoarei biserici, părintele consilier patriarhal Ştefan Ababei a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul sfinţirii temeliei pentru noua biserică românească din Viena, după care Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Serafim a vorbit despre însemnătatea evenimentului spiritual ortodox şi românesc ce are loc în capitala Austriei.

La Sfânta Liturghie au participat reprezentanţi ai autorităţilor române din ţară, ai instituţiilor româneşti din Viena, Excelenta Sa, domnul Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Austria, autorităţi ale Primăriei din Viena şi ale statului austriac, preoţi şi credincioşi români din ţară şi Europa.

Sutele de credincioşi prezenţi la sfinţire ne-au dat o lecţie de credinţă şi răbdare, ei stand nemişcaţi în ploaia ce curgea de sus. De fapt, poate nici nu a fost ploaie, ci, cum spunea unul din cei 24 de slujitori sfinţiţi prezenţi, „a curs aghiazma şiroaie, şiroaie… Dumnezeu şi-a binecuvântat lucrarea şi ostenitorii!”

Comunitatea ortodoxă română din Viena este conştientă că se află la un început de drum, nu uşor, dar ştie că această biserică poate fi o şansă a mântuirii pentru ea şi pentru generaţiile ce urmează. Este motivul pentru care, la final, părintele Emanuel Nuţu invoca sprijinul ocrotitorilor sfântului locaş: „Ne rugăm ca Sf. Duh, căruia îi este închinată această Biserică, să pogoare şi să lucreze în noi, ne rugăm Sf. Ştefan cel Mare, care a zidit peste 40 de mănăstiri şi biserici, să ne dăruiască acelaşi curaj al său de a ne lupta şi birui frica neîmplinirii, să ne dăruiască statornicia şi vrednicia de a deveni ctitori de locaş sfânt, iar Sf. Martin să ne dăruiască bunătate şi darul milosteniei jertfelnice”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: