Un punct de vedere

Exerciţii de limbă

Motto: „Et nunc erudimini qui judicatis terram”

(lat. „Şi acum luaţi aminte voi, cei ce judecaţi pământul”)

La fiecare pas ne întâlnim cu pretenţia unor semeni de-ai noştri de a şti ei tot şi toate, de a li se spune lor ce face guvernul, ce face şi ce spune fiecare ministru, cum comunică, ce spune, când spune, când bea apă, când îşi mângâie pisica, când îşi duce câinele la injecţie, când se întâlneşte şi cu cine, să fie, dom’le, transparenţă, şi, dacă nu umblă goi, măcar să aibă geam la burtă, să se vadă dacă nu-s pestriţi la maţe… Iar dacă te cheamă Dragnea, Tăriceanu sau Tudose, ai încurcat-o rău de tot, eşti la dispoziţia lor, a celor care vor să ştie dacă ai amante, dacă Tăriceanu se însoară a şasea oară, dacă cei doi vor face puşcărie şi dacă le ia locul Tudose căruia, se vede, nu-i place să i se sufle în borş, are să-ţi dea banii, n-ai nicio grijă, vezi-ţi de treabă, nu fi îngrijorat ca ambasadorul Statelor Unite, că el, Hans, de asta a venit aici, să-ţi arate calea (El e calea!), să nu iei vânt şi să faci o primejdie, de să se ia cu mâinile de cap Trump. Staţi să vă spun ce-a păţit unul de pe la noi, prieten bun cu toată lumea, spunea şi bancuri, care, fiind el la mare, ca în fiecare an, se ducea pe digul din stabilopozi, unde prindeau pescarii guvizi, şi dădea sfaturi şi celor care nu aveau nevoie, până într-o zi când unul hâtru l-a ascultat şi nu i s-a mai adresat direct, ci printr-un tovarăş de undiţă: „Spune-i, bă, lui ăla să nu mai mănânce că…t”. Asta aşa, ca să înţelegeţi că nu-i bine să trăncăneşti ca o moară stricată, să suferi permanent de logoree, de limbarniţă şi să lehăi ca un leahău de nuntă, să-ţi ţii leoarba, să nu mănânci borş, să nu înmulţeşti (taci, dracului, din clanţă!), ca un lătrău, gură spartă care nu poate fi ţinută, moară neferecată şi alte bogăţii de limbă românească.

Dar cu Tudorel Toader nu prea v-a mers, n-aţi putut să vă puneţi „gura la cale”, mai ales după ce, pe 5 septembrie a.c., s-a întâlnit cu Hans Klemm şi cu ambasadorul Angliei, care rupe „binişor” pe româneşte. V-aţi frecat mâinile degeaba, aşteptaţi o păruială cu scântei, salivaţi precum câinele lui Pavlov, dar aţi avut parte de un comunicat sec, pe linia parteneriatului strategic, nimic de gâtuirea statului de drept, de strâmbarea justiţiei, de atac la preşedinte şi la DNA şi altele pe care le aşteptaţi voi. Este bine să ştiţi că Tudorel Toader face parte din justiţie, i-a învăţat şi-i învaţă pe alţii cum se face, este doxat şi nu-l poţi întoarce după cum îţi sună ţie bine. El a înţeles cel mai bine poziţia de a cincea roată la căruţă a ministrului justiţiei. Acest minister public, cum i se spune, are mai multe capete (hidra cu mai multe capete!), între care al ministrului nu-i bun decât să pună o semnătură pe un stat de plată. Prin propunerile legislative ale lui Tudorel Toader se pune justiţia într-o poziţie firească, nu răsturnată, ci cu capul ministrului în sus. Aţi văzut dacă inspecţia judiciară este la ministrul justiţiei? Şi intangibila Codruţa Kovesi a lăsat-o mai moale. Aţi putea spune de ce statul este mai de drept dacă procurorul general şi procurorul DNA, procurorii toţi, cu CSM, cu CCR, îl au pe ministrul justiţiei de matcă fără ac? Că i se ia preşedintelui dreptul de a-l numi pe şeful DNA şi pe procurorul general, nu-i un atac la preşedinte, aşa a fost până când Monica Macovei a făcut din Băsescu o sculă cu puteri sporite. Ca să se liniştească lucrurile deplin, mai trebuie să vină restul de îngrijoraţi – trimişi UE – cărora li s-a băgat în cap, tot de nişte românaşi, că sare în aer justiţia din România. Ce justiţie e asta care amână procesele ani şi ani de zile, iar dacă – concret, cazul lui Dragnea şi al lui Tăriceanu – se întâmplă, cum s-a întâmplat, din completul de judecată să plece un judecător şi procesul să se ia de la capăt? Şi alţi foşti sunt în situaţia asta. Aşteptaţi cu limba pe umăr să-l vedeţi pe Dragnea la puşcărie, dar sunteţi pentru menţinerea neschimbată a anomaliilor din justiţie! Cine să vă înţeleagă? Cine vă comandă?

Ca să trăim cu adevărat într-un stat de drept, ar trebui să lăsăm parlamentul să legifereze, indiferent de ce părere are unul sau altul despre calitatea parlamentarilor. Încă trăim într-o republică a procurorilor care fac şi desfac totul în ţară, cu pretenţia absurdă de a da legi, de a le aplica după ureche, de a se considera deasupra legilor şi statului. Într-adevăr, li se dă procură ca să apere statul – sunt, în esenţă, avocaţii statului, nimic mai mult. Faptul că ei se consideră mai sus decât trebuie i-a determinat pe cei doi, procurorul general şi procurorul-şef DNA Kovesi, să nu se prezinte în faţa comisiei parlamentare. Chiar şi fără, comisia a constatat că tandemul Băsescu – Boc, ajutat, bineînţeles, de organele de forţă, a fraudat alegerile prezidenţiale din 2009. Nu vrea Kovesi să-şi dea demisia? Ei, şi? Cât mai are de stat? Apoi chiar că poate, cum zicea, să devină mamă şi să nu-şi dea demisia din această calitate. Lipsindu-i argumentele, la perioada de timp pentru promovarea în funcţii, s-a apucat să spună inepţii; rămâi, Codruţo, şi fă dosare, trimite în judecată, ascultă-ţi delatorii, fii atentă la comenzi şi mergi neabătut înainte. Se termină şi mandatul tău, dat de Băsescu şi de Ponta. Ăştia unde sunt, Codruţo?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!