În lacrima limbii române

Al treilea an la rând, reverberând în spaţiul de lumină şi dăinuire al românismului în Casa Mare la „Zorile Bucovinei”, săptămâna Limbii Române în nordul Bucovinei istorice a început aici la 31 august şi a continuat, la 3 septembrie, tradiţional, în prima duminică a lunii, la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „M. Eminescu” cu întâlniri cu scriitori şi oameni de cultură, cu expoziţii de carte, cu un mesaj de salut din partea Consulatului General al României la Cernăuţi fiind prezent consulul Edmond Neagoe, cu depuneri de flori la monumentul Luceafărului literaturii noastre. Manifestarea a continuat în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi cu cea de-a 28-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea Română”, organizată de Societatea „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, cu sprijinul financiar al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” din cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni, Consulatului General al României la Cernăuţi, cu ajutorul personal al generoşilor diplomaţi, Excelenţei sale Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, adjunctului său, Ministrului Consilier Ionel Ivan, soţiei sale Mioara, care de fiecare dată îşi aduc prinosul dezinteresat la sprijinirea sărbătorii de suflet, precum de data aceasta au făcut-o şi familia Abutnăriţei, dna Paraschiva şi dl Ioan, membri ai Asociaţiei „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Vasile Adăscăliţei din Dorohoi, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Basarabiei şi Bucovinei”, jurnalistul Clement Lupu din Timişoara etc.

Inaugurând manifestarea, preşedintele Vasile Bâcu a dăruit participanţilor iconiţe aduse în ajun de profesorul ieşean Ioan Raducea de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei – Episcopia Iaşilor, cu chipurile sfinţilor martiri Brâncoveni, care au murit pentru neam, fiind decapitaţi de turci, dar nu şi-au trădat Ţara, şi de la care ar trebui să învăţăm ce înseamnă dragoste de Ţară, sacrificiu, cum să ne iubim Limba, Neamul. Or, în timp ce ţinem discursuri „lungi cât o zi de vară”, vorba unei colege, demonstrându-ne astfel dragostea faţă de grai, scriem adresări, pe care nimeni nu le citeşte, mai mult, nu le acordă nici o atenţie, căci pe înalţii demnitari ucraineni nici în cot, nici în spate nu-i doare de limba română, şcolile cu predare în limba română din ţinut se ucrainizează cu paşi intenşi, acesta, probabil, fiind scopul şi politica statului, de altfel s-ar lua careva măsuri ca să nu se comită asemenea crime oribile faţă de românii minoritari – să li se ia graiul.

Iuda umblă printre noi… Mai bine nu ne-am diviza în tabere, mai puţin ne-am bate cu pumnul în piept, sărind cât mai sus şi ţipând cât mai tare că suntem mari patrioţi, patriotismul limitându-se doar la vorbe de clacă, la invidie şi la ponegrirea aproapelui, am lăsa ura la o parte şi răutatea la fel, ne-am deplasa prin sate să stăm de vorbă cu pedagogii şi părinţii care-şi caută „perspectiva” odraslelor în înstrăinarea de cele sfinte ale Neamului, precum cei 10 din satul Băhrineşti, raionul Hliboca, care şi-au înstrăinat copiii de limba mamei, de graiul strămoşilor. Această veste alarmantă ne-a adus-o părintele Constantin, parohul Bisericii din Băhrineşti, care, cu lacrimi în ochi, ne-a mărturisit durerea ce-o are pentru oile rătăcite, care s-au îndepărtat de turmă – în şcoala din localitate apărând iarăşi o clasă ucraineană. În clasa 1-a românească sunt 11, iar în cea ucraineană – 10 elevi. Dar cu cât durerea şi obida evlaviosului părinte paroh e mai mare, cu atât obrăznicia şi lipsa de demnitate a celor 10 români locali întrece orice măsură şi bun-simţ – unii dintre ei chiar au depus jurământ Ţării, au cetăţenie română, dar copiii i-au dat în clasa cu predare în limba ucraineană, ca să „aibă perspectivă”. Ba mai mult, umblă ca Iuda şi-i momesc şi pe ceilalţi părinţi să-şi dea copiii în clasa ucraineană. E o durere strigătoare la ceruri, căci mai sunt şcoli cu predare în limba română, unde asemenea lucruri se ţin sub tăcere…

Înlăcrimata Limbă Română a plâns duminică la Cernăuţi cu lacrimile cerului, vorbind printre lacrimi că Dumnezeu e cu noi, dar trebuie să ne iubim cu adevărat graiul prin acţiuni concrete, pe lângă dureri şi tristeţi ce ne sapă răni adânci în suflet, Preaînaltul ne dă şi câte o bucurie – bucuria de a ne preamări Materna, căci, pentru noi, românii smulşi de la sânul ţării, ea e cea mai frumoasă şi melodioasă limbă de pe pământ.

„Din străfund de evuri se îngână/ Armonie de zvonuri eternă,/ Este limba noastră română,/ Este limba noastră maternă…”, a îngânat propriile-i versuri în română şi în traducere ucraineană decanul de vârstă, scriitorul Mircea Lutic, dumnealui revenindu-i onoarea de a inaugura, prin cântec, sărbătoarea Limbii, înnobilată de prezenţa distinşilor diplomaţi români, dl Ministru Consilier Ionel Ivan, adjunct al Consulului General al României la Cernăuţi, soţia-i Mioara, dl consul Edmond Neagoe, soţia-i Carmen. Dl Ionel Ivan a adresat un pios mesaj din numele Consulatului General al României la Cernăuţi, a dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Ministerului Afacerilor Externe al României: „Vă felicit cu această mare sărbătoare. Am mai spus-o la 31 august şi la «Zorile Bucovinei», Limba Română este vorbită de peste 30 de milioane de oameni de pe toate continentele, atât la Bruxelles, cât şi pe muntele Athos, unde se oficiază slujbe în limba română. Rugămintea noastră este să nu vorbiţi limba română doar acasă, ci oriunde, în orice loc public, pentru că este o limbă frumoasă, este o limbă a Uniunii Europene. Sperăm cât mai curând, alături de limba română, la Uniunea Europeană se va alătura şi limba ucraineană”. Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii „M. Eminescu”, a dat citire apelului privind funcţionarea şi păstrarea limbii române în şcolile cu predare în limba română din regiune, adresat înalţilor oficiali ucraineni, adoptat la 31 august de Societatea „Mihai Eminescu” şi Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi.

O surpriză plăcută a constituit-o pentru românii bucovineni evoluarea unor artişti, sosiţi din Patria noastră istorică, din municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa, la invitaţia dlui ministru consilier Ionel Ivan şi a Societăţii „Junimea”, delegaţia fiind condusă de dl Ştefan Musoiu, deputat în Parlamentul României, care a adus şi o importantă donaţie de carte românească pentru şcolile cu predare în limba română din ţinut, peste 3 mii de volume, fapt lăudabil, deoarece bibliotecile şcolilor noastre duc lipsă de beletristică în limba română.

Spre regret, în ultimul timp autorităţile locale ucrainene nu prea doresc să împărtăşească cu noi bucuriile ce ne însufleţesc existenţa pe aceste meleaguri strămoşeşti, fapt conştientizat de scriitorul şi istoricul Dumitru Covalciuc: „Suntem a doua naţiune în Bucovina. Mă aşteptam să-i văd aici, în primul rând, pe preşedintele Consiliului Regional, pe şeful Administraţiei Regionale, pe primarul oraşului. Şi dacă avem dureri, cine ne aude? Limba noastră e în pericol. Ce se întâmplă în şcoli? Ce se întâmplă cu noi? Cunosc vreo 9 oameni care au paşapoarte româneşti, au dat jurământul la Bucureşti, primesc indemnizaţii pentru copii din partea Statului Român, dar fac propagandă prin satele noastre româneşti pentru limba ucraineană. Dacă Statul Român le-ar retrage cetăţenia, i-ar obliga să întoarcă banii înapoi, atunci se va mai termina. Avem şi bucurii, în toate cele 4 şcoli din Cernăuţi sunt destul de numeroase clase româneşti de-a 1-a. Altă bucurie e că un ţăran din Oprişeni a sfinţit pe cheltuielile lui bustul lui Ştefan cel Mare. O Bucovină şi o Românie nu l-au putut face în Codrii Cosmunului… Azi s-a cântat «Basarabia furată». Domnilor! Noi deja am devenit în Cernăuţi „românii de diaspora”… Aţi plecat în ’40, ne-aţi lăsat şi aţi uitat că e teritoriu furat, ne spuneţi «diaspora». Eu sunt băştinaş. Se fac acum reparaţii la Catedrala din Cernăuţi. Poate că a venit timpul să mergem la Meletie şi să-i spunem: «Înalt Preasfinţia Voastră, puneţi inscripţia românească, cum a fost în urmă cu 100 de ani de nedreptate». Se apropie centenarul Unirii. Toţi unioniştii, ctitorii României Mari, au câte un bust pe o alee în Alba Iulia, numai Iancu Flondor nu are. Am scris un memoriu către primarul oraşului Alba Iulia şi către preşedintele Consiliului judeţean Alba, semnat de 7 societăţi… Dacă nu era Flondor nu era niciodată Bucovina unită în 1918 cu România”, transmiţându-i consulului Edmond Neagoe memoriul. „De câţiva ani nu văd aici nici o personalitate marcantă din conducerea judeţului Suceava, iar anul acesta nici din cea a Rădăuţiului. Ce se întâmplă? Noroc că Botoşanii e cu noi, Vatra Dornei… Jumătate din membrii Ligii Tineretului Român „Junimea” şi-au dat copiii în clase ucrainene, fiindcă limba română „n-are perspectivă”, în timp ce mulţi ucraineni dau copiii la învăţătură în cele cu predare în română. Haideţi să fim mai demni, să susţinem învăţământul românesc! Nu sunt 62 de şcoli româneşti, cum se spune. Dacă este o clasă ucraineană într-o şcoală românească, aceasta e o şcoală mixtă. Deci, cam 100 de şcoli avem unde se vorbeşte limba română. Să nu uităm de copiii aceştia şi de carte pentru ei…”.

Avem o mare nedumerire, de ce noi, membrii Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, ziariştii care de ani de zile organizăm la sediul ziarului „Zorile Bucovinei” şi la mormântul artizanului Unirii din Storojineţ manifestări consacrate lui Iancu Flondor, nu ştim nimic de memoriu, care e semnat de unii ce nu au nici în clin, nici în mânecă nimic cu Iancu Flondor, făuritorul Unirii? Mai mult, se tem şi nici nu vin la asemenea evenimente naţionale, nu scriu nici un rând în ziarele lor. Oare aceasta să nu fie dezbinare, ci UNIRE?

Adevărul e că acest gust amar ne-a fost îndulcit prin vocile lirice şi melodioase, tulburător de frumoase ale maestrului Dumitru Caulea, care a cântat piesa înălţată la rang de imn naţional, scrisă pe versurile regretatului Grigore Vieru „Pentru ea”, ale membrilor Corului „Dragoş Vodă”, frumoaselor şi talentatelor doamne „Fetele din Bucovina”, în frunte cu Luminiţa Demianic, privighetoarei de pe Valea Siretului, adoratei cântăreţe Victoria Costinean, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, însoţită de membrii Ansamblului „Izvoraş” din Ropcea, pe care îl conduce de zeci de ani, rapsodului Nicolae Mintencu, vocea de aur a Volocii, Învăţător Emerit al Ucrainei, „Ţărăncuţelor”, conduse de Sofia Roşca din Marşinţi, dăruitului cu har Gheorghe Caulea, membru fondator al Corului „Dragoş Vodă”, tatăl talentatului dirijor Dumitru Caulea, sosit din Spania, tinerei cu o voce distinctă, Maria Niţu, elevă la ŞM nr. 1 din Iordăneşti, care a interpretat cu talent şi suflet romanţa „Seara pe deal” pe versurile lui Mihai Eminescu, talentaţilor Victor Abutnăriţei din Târnauca, Alexandru Timcu din Hreaţca Herţei, Adriana Lupu, Ion Rubleac, elev la ŞM nr. 17 de la Roşa Stânca, Nicoleta Petriuc, ne-au frapat sufletele Ansamblul de dans „Ciudeenii” de la Şcoala nr. 1 din Ciudei, conduşi de Diana Meglei, Ansamblul „Poenarii”, renumiţii interpreţi de muzică populară din România Alexandra Dan, Loredana Călin, Dan Doboş, Vasile Anastase Topa.

Cei mai rezistenţi spectatori au avut bucuria şi fascinaţia de a-l admira din nou pe îndrăgitul interpret Ilie Caraş, care, în primăvara curentă, a susţinut un recital în sala arhiplină a Teatrului din Cernăuţi şi care e mereu aşteptat de rafinatul public bucovinean. Şi de data aceasta, ne-a încântat cu frumoasele sale piese muzicale şi patriotice, mărturisind că dorul de casă îl tot duce spre frumoasa şi dulcea Bucovină a lui Eminescu şi a noastră. Cu dorul mereu acasă, îndrăgitul şi multaşteptatul nostru Ilie Caraş ne-a adus nu doar bucuria revederii, ci şi vestea bună că, având o colaborare fructuoasă cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Bucureşti, a fost delegat de dl director general Nicolae Brânzea să încheie un parteneriat de colaborare cu Societatea „Mihai Eminescu”, conştientizând: „Suntem deschişi spre colaborare cu toate societăţile pentru a ajuta la dezvoltarea culturii româneşti în acest colţ de Ţară. Institutul Cultural sprijină mai multe proiecte ale românilor din regiunea Cernăuţi. Îmi pare rău că a fost prea târziu, dar graţie dlui director general v-am putut ajuta cu plata pentru sală, îi mulţumim Ministerului Românilor de Pretutindeni şi dnei ministru Andreea Păstîrnac”. La finele spectacolului, renumiţii interpreţi Ilie Caraş şi Alexandra Dan au înălţat, în unison cu sala, imnul Bucovinei – „Cântă cucul…”, toate mesajele pieselor muzicale ale artiştilor unduindu-se într-un singur îndemn: „Să nu ne uităm limba, portul şi credinţa strămoşească şi să le perpetuăm prin urmaşi, să nu ne înstrăinăm de limbă, doine, de bătutele şi horele noastre româneşti”.

Au contribuit la organizarea manifestării şi membrii prezidiului Societăţii, printre care Gheorghe Ungureanu, vicepreşedintele Nicolae Şapcă etc., dna Ancuţa Bâcu stăruind la regizarea scenariului celei de-a 28-a ediţii a sărbătorii de suflet a graiului matern „Limba noastră cea română”. Au strălucit în ipostaza de moderatori frumoşii şi talentaţii tineri Nicoleta Petriuc, studentă la Academia de Arte din Kiev, secţia vocal şi actorie, care îl are ca îndrumător şi susţinător pe românul nostru bucovinean, cunoscutul şi îndrăgitul cântăreţ Ivo Bobul, Artist al Poporului din Ucraina, şef de catedră la respectiva instituţie de învăţământ, şi Denis Apetri, student la Facultatea de Filologie Română şi Clasică din cadrul Universităţii „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi.

Aici, în Bucovina istorică, unde bat necontenit „în zidurile românismului talazurile străinilor”, sângele şi graiul românesc nu ni le poate lua nimeni, avem cea mai frumoasă limbă ce există pe acest pământ, s-o păstrăm, s-o dezvoltăm şi s-o perpetuăm. Dragi români, nu vă înstrăinaţi copiii de graiul matern, căci limba e lacrima în care ne naştem şi dăinuim ca neam, fără ea nu avem viitor!

(FELICIA NICHITA-TOMA; foto: „Zorile Bucovinei” şi NICOLAE HAUCA)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: