ProtopopiatulC-lung Moldovenesc

Din banii haiducului…

– Biserica Naşterea Maicii Domnului Câmpulung Moldovenesc –

Ţinut de legendă şi istorie, meleag pitoresc scăldat de apele Moldovei, străjuit de muntele Rarău şi de Pietrele Doamnei, Câmpulungul Moldovenesc are o istorie îndelungată. Un călător străin, Johan Wendel Bardili (sec. XIII) în ”Călătorie prin Moldova” aminteşte şi de Câmpulungul Moldovenesc.

Primul document iukon care menţionează în scris această localitate este actul de danie al lui Alexandru cel Bun din 14 aprilie 1411, când domnul dăruieşte Mănăstirii Moldoviţa satul Vama, ”mai gios de Câmpulung”.

Biserica parohială ”Naşterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc a fost construită din lemn în anul 1751 de către Petre Şandu, împreună cu vornicul Nicolai Cogâlniceanu şi Grigore Piticar, pe locul dăruit de epitropul Vasile Hurghiş.

Existenţa acestei biserici este atestată documentar din anul 1752, prin dieta lui Ion Flam pentru copiii lui.

În anul 1855 această biserică este dăruită creştinilor din Bucşoaia, fiind strămutată la 18 mai 1855, după ce mai înainte se săvârşise Sfânta liturghie cu participarea tuturor enoriaşilor.

Iniţial, parohienii de la Capusatului au cerut slobozenie stăpânirii austriece să ridice o biserică de zid. N-au căpătat aprobare, aşa că au recurs la cel mai îndemână material, lemnul, ridicând însă o biserică monumentală ca proporţii. Construcţia s-a realizat între anii 1855-1857 şi cu cheltuiala soţilor Maria şi Ioniţă Dominte Şalvari de la Fundu Moldovei.

O frumoasă legendă spune că cei doi ctitori Ioniţă şi Maria ar fi primit în păstrare nişte bani de la un haiduc care apoi n-a mai venit să-i recupereze. Cei doi, ajunşi la bătrâneţe, au rămas cu banii şi s-au gândit că cel mai indicat ar fi să-i doneze undeva la o biserică. Se presupune că iconostasul acestei biserici ar fi fost cumpărat cu acei bani.

Documentul de sfinţire a bisericii este semnat de episcopul Eugen Hacman de la Cernăuţi, care a dăruit bisericii şi un chivot argintat, păstrat şi astăzi în sfântul altar.

Slujba de sfinţire a avut loc, conform documentelor, la 5 mai 1858 şi a fost oficiată de arhimandritul Artimon, trimisul episcopului.

Monumentalul locaş de lemn din Câmpulung Moldovenesc nu se remarcă doar prin frumuseţea ansamblului, dar este şi deţinătorul unor elemente ce conferă unicitate în spaţiul românesc: diaconiconul este construit în jurul altarului (ca un culoar), iar ca mărime şi deschidere este cea mai mare biserică de lemn din ţară. În diaconicon, care a fost lăsat nefinisat încă de la început, se poate observa foarte bine felul în care sunt îmbinate bârnele de brad la colţuri precum şi faptul că lemnul a fost cioplit de mână.

Chiar dacă iniţial biserica nu fusese pictată în interior, felul în care se prezintă astăzi îi sporeşte şi mai mult graţia şi farmecul.

În 1997 avea să fie pictată în frescă, iar pictura de interior emană căldură şi simplitate. E ca o invitaţie pe care biserica ţi-o face la meditaţie, la a te bucura de liniştea şi tainele ei. Interiorul trădează bunul gust, aplecarea către autentic, precum şi ştiinţa de a o pune în valoare.

Un element cu totul remarcabil este iconostasul datat la 1844, poleit în foiţă de aur, cu o cromatică odihnitoare şi plăcută, el păstrând icoanele originale de mare valoare. O altă particularitate o reprezintă consolele de lemn vizibile în interior şi exterior.

Din patrimoniul locaşului de lemn ce poartă 160 de ani în spate fac parte icoane, cărţi şi odoare bisericeşti, dar şi proiectul original al bisericii.

Restaurarea bisericii a început în anul 1995, când peste scândura deteriorată a fost aplicată scândură de larice.

Împodobită cu pictură, străni de stejar frumos sculptate, covoare şi odăjdii, biserica a fost resfinţită la 16 mai 1999 de către Î.P.S. Arhiepiscop Pimen şi P.S. Episcop Vicar patriarhal Teodosie Snagoveanul.

Activităţi culturale în trecut

La 21 aprilie 1903 se deschide la Câmpulung, la iniţiativa preotului paroh dr. Luţa Gheorghe, prima bancă Reiffeiziană pentru populaţia românească, al cărei prim director a fost chiar vistiernicul ei, cantorul bisericii. Tot parohul din vremea aceea a făcut parte din comitetul de organizare a construcţiei Liceului „Dragoş Vodă” din Câmpulung destinat copiilor de ţărani cu chemare la învăţământ superior.

În anul 1910, parohul constituie societatea ”Păunaşul Codrilor” care avea ca fundament următoarele:

– unirea tinerilor din parohie spre conlucrare şi sprijinire reciprocă pe tărâm social, cultural, moral, economic şi material;

– promovarea unui trai frăţesc, armonios, religios, moral şi naţional;

– cumpătare în consumarea băuturilor alcoolice, ridicarea sentimentului naţional şi a celui de chivernisire, precum şi îmbrăţişarea de meşteşuguri din partea membrilor ei.

Parohul din vremea aceea era un înflăcărat patriot, nu de puţine ori intrând în conflict cu administraţia austriacă. Era un promotor al portului, datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti. Mulţi copii de ţărani îi datorează devenirea prin imboldul de a-i trimite la liceu şi la facultate.

Activităţi culturale în prezent

Pe lângă biserică fiinţează un cor mixt, care îşi are începuturile în 1910 şi mai apoi în timpul pastoraţiei preotului Nicolae Pentelescu (1947-1957). Tot pe lângă biserică fiinţează un cor de copii condus de profesoara Marcela Norocel.

Activităţi administrative

Parohia are în construcţie o grădiniţă, precum şi o clădire socială ce va cuprinde un muzeu parohial, două cabinete medicale, o cantină şi alte încăperi anexe.

Parohia are în evidenţă toţi bolnavii şi persoanele cu situaţie materială precară, familii cu mulţi copii, văduve sau orfani pe care îi ajută sistematic.

Periodic, parohul local vizitează bolnavii parohiei care sunt internaţi la spitalul municipal.

El este primul preot autohton al acestei biserici de la 1844, care îşi începe pastoraţia la 6 august 1984.

Preotul Benone Greşanu desfăşoară activitate susţinută la protopopiatul din Câmpulung Moldovenesc.

Preotul Constantin Norocel desfăşoară activităţi catehetice la şcoala din parohie, implicând copiii în activităţi culturale şi caritabile.

Cei trei slujitori ai bisericii – subsemnatul, parohul Teodor Giosan, preotul Benone Greşanu şi preotul Constantin Norocel – se străduiesc să zidească şi biserica din sufletele credincioşilor prin propovăduirea Evangheliei şi prin acţiuni de filantropie şi caritate, ducând mai departe zestrea inestimabilă transmisă de înaintaşi.

Lista preoţilor slujitori

– Pr. paroh Petre Hasnăş – până după 1786;

– Pr. Ştefan Mândrilă – după 1789;

– Pr. Vasile Mândrilă – 1793-1816;

– Pr. Simion Mândrilă – 1816-1844;

După 1844 parohia a fost administrată provizoriu până la 1854 de către:

– Pr. Ioan Mândrilă, fiul fostului paroh;

– Pr. Gheorghe Cocinschi de la parohia Naşterea Mântuitorului;

– Pr. Ioan Daşchevici de la Sf. Nicolae;

– Pr. Gheorghe Ciupercovici de la Adormirea Maicii Domnului;

– Pr. Vasile Popescu 1847-1848;

– Pr. Gheorghe Ciupercovici 1849-1854;

– Pr. Teodor Ianovici 23.12.1854 – 17.02.1868 (în timpul său s-a reconstruit actuala biserică);

– Pr. Nicolae Prodanciuc 1868 (din 20.09.1870 paroh) – 02.12.1900;

– Pr. Ion Volosciuc, 31.12.1900-17.08.1901;

– Pr. paroh Gheorghe Luţa 01.09.1901-05.05.1933;

– Pr. paroh Arsenie Fârtăiş 01.06.1933-01.12.1947;

– Pr. paroh Valerian Ghenghea 01.12.1947-august 1984 (între 1940-1947 a funcţionat ca preot II);

– Pr. Nicolae Pentelescu 1947-1957 (preot II, este fondatorul corului mixt);

– Pr. Vespasian Velehorschi 1957-1959 (Preot II);

– Pr. Ioan Sologiuc 01.07.1959-11.07.1976 (Preot II);

– Pr. Vasile Greşanu 1977-1984 (Preot II) de la 01.01.1985 până la 01.05.1994 – preot paroh;

– Pr. paroh Teodor Giosan 06.06.1984 până în prezent;

– Pr. Benone Vasile Greşanu 01.05.1994 până în prezent;

– Pr. Norocel Constantin 01.08.2004 până în prezent.

Preot paroh, Teodor Giosan

Foto: DAN IANOŞ şi OTILIA BĂLINIŞTEANU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: