Limba română pe 31 august 2017 la Cernăuţi (I)

Împreună cu monahiile dr. Gabriela Platon şi Elena Simionovici de la Mănăstirea Voroneţ, cu Mircea Irimescu de la Rădăuţi şi cu Ştefan Hostiuc (venit atunci de la Bucureşti), am participat pe 31 august 2013, la sediul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi, la cea dintâi marcare a Zilei Limbii Române, ca zi festivă a românilor de pretutindeni, data stabilită ca semn de respect pentru izbânda trecerii la grafia latină a limbii române şi în stânga Prutului, şi pentru sărbătorirea ca atare la Chişinău în 1990 şi imediat şi la Cernăuţi. Dar deşi am urcat adesea în nodul Bucovinei, nu am mai fost de atunci la Ziua Limbii Române, ci numai la Limba Noastră cea Română, care reprezintă – în a doua, (acum) în prima duminică din septembrie – o însufleţită reunire a comunităţii româneşti din Regiunea Cernăuţi sub semnul jocului şi cântecului – de bucurie şi jale deopotrivă.

De data aceasta, am profitat de răspunsul dat de dr. Gheorghe Gabriel Cărăbuş, managerul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, invitaţiei pe care i-a adresat-o poetul Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, intrând în componenţa echipei menite să reprezinte instituţia pe care o conduce, echipă alcătuită din univ. dr. Radu Pentiuc, consilier judeţean şi membru al consiliului de administraţie al Bibliotecii, şi dr. Alis Niculică, şef birou. Am ajuns la timp la cunoscutul sediu din Piaţa Centrală, 9, al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” Cernăuţi, de fapt loc de întâlnire, de manifestări al tuturor societăţilor culturale din Regiunea Cernăuţi, dar am mai aşteptat o vreme sosirea cadrelor didactice reţinute în consiliile pedagogice care preced deschiderea noului an şcolar (de la 1 septembrie, aici), prilej să schimbăm o vorbă, o îmbrăţişare cu vechi cunoştinţe şi buni prieteni, începând cu scriitorii Grigore Crigan şi Mircea Lutic (care m-a anunţat ca să spun mai departe reluarea cronicii pe i-o semnase în „Crai nou” monahia Elena Simionovici, vicepreşedintă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, în „Libertatea cuvântului”, cu acad. Vasile Tărâţeanu, cu poeta Doina Bojescu, redactor-şef al săptămânalului minorităţilor, „Concordia” (singura publicaţie în limba română finanţată de statul ucrainean), cu Elena Cojocaru, tot de la „Concordia”, şi, fireşte, cu ziaristul, editorul, poetul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Eminescu”, preocupat de ultimele retuşuri la împodobirea sălii, dar nu şi de arborarea Drapelului României, acesta străjuind permanent, împreună cu cel al Ucrainei, fostul Palat Naţional al Românilor, unde a concertat Ciprian Porumbescu (şi unde numele ziarului „Crai nou” are un sunet aparte). Şi de asemenea prilej să aflăm de la Ilie Tudor Zegrea marcarea pentru a treia oară a Zilei Limbii Române cu o masa rotundă despre starea limbii noastre la Cernăuţi, sub egida afirmaţiei de inspiraţie nichitastănesciană, „Patria mea este limba română”, ale cărei documente sunt publicate în revista „Septentrion literar”.

Deschisă de bunvenitul lui Vasile Bâcu, care a aşezat sărbătoarea în contextul evenimentelor încărcate de speranţă din jurul anilor 90, al rotunjirii unui veac de la scrierea răscolitoarei poezii „Limba noastră” de Alexei Mateevici, dar şi al recentelor întâlniri de la Consulatul General al României la Cernăuţi şi al consultărilor care au avut loc cu ocazia vizitei ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, ziua a început cu intonarea imnurilor de stat ale Ucrainei, Republicii Moldova şi al României. După acest moment solemn, Ilie Tudor Zegrea a pomenit ca încurajatoare pentru doleanţele românilor de aici relansarea activităţii comisiei mixte prezidenţiale româno-ucrainene şi a povestit că a ascultat la Radio România („la buletinele de ştiri şi de la ora 6,00, şi de la 7,00, şi de la 8,00”) ştirea privind dezbaterea Renaşterea şi reînnoirea limbii române în diaspora, organizată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Academia Română, reprezentată de acad. Eugen Simion şi de alte personalităţi ale Limbii şi Literaturii Române, în care, personal, a desluşit un semn de îngrijorare pentru cum vorbesc, cum se exprimă românii în general, în vreme ce, intervenind, poetul Mircea Lutic a scos (încă o dată) în evidenţă faptul că diaspora este alcătuită din românii plecaţi de acasă, iar nu de cei de pe pământurile înstrăinate ale României. Cu atât mai mult trebuie preţuită, a fost limpede pentru toţi şi apreciată ca atare, cu aplauze şi felicitări, vestea acordării Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova poetului Mircea Lutic pentru volumul „Umbra lacrimii” şi includerea în selectivul caiet de poezie al acesteia a cinci poeţi cernăuţeni: Doina Bojescu, Marin Gherman, Simion Gociu, Mircea Lutic şi Ilie Tudor Zegrea.

Exprimând gratitudinea Consulatului General al României la Cernăuţi pentru organizarea Zilei şi pentru invitarea la această întâlnire cu elita intelectualităţii române pe care „o stimez foarte mult”, consulul Edmond Neagoe, întorcându-se spre tema mesei rotunde, a mărturisit că realitatea stării limbii române intră din păcate în consonanţă cu titlul cărţii premiate a lui Mircea Lutic, dar că încă nu şi-a pierdut nădejdea ca „limba română să nu rămână doar a vechilor cazanii şi să fie învăţată doar pe lângă biserici şi mănăstiri”, ca umbra lacrimii să nu stăruie asupra Casei lui Aron Pumnul, ci, fire optimistă, a anunţat ca „o prioritate a guvernului reconstruirea până la urmă a Casei lui Aron Pumnul, faptul că „la nivel guvernamental, al comisiilor, se deschide un dialog fără precedent la Kiev”, de asemenea dătător de speranţă, şi că, a mai spus între altele, în armonie cu ziua însorită a acestui 31 august 2017 sunt şi locurile la odihnă pentru copii, bursele pentru tineri în universităţile din România, bustul lui Vasile Posteucă la Stăneşti şi al Aniţei Nandriş la Mahala, perspectiva strângerii legăturii dintre profesorii de limba şi literatura română din ţară şi din Cernăuţi, a darului celor dintâi – câte o carte de basme, deoarece, „un lucru simplu, cartea poate marca personalitatea unui copil”, în final dăruind el însuşi Gimnaziului „de suflet”, 6, reprezentat de profesoarele Doina Colesnicov şi Larisa Jar, o carte despre George Coşbuc şi una de Stelian Neagoe.

Alocuţiunea prof. univ. dr. Radu Pentiuc (pentru a doua oară la sărbătorirea Zilei Limbii Române la Cernăuţi) a fost axată pragmatic pe întărirea legăturilor dintre românii din nordul şi sudul Bucovinei sub arcada generoasă şi nobilă a Centenarului Unirii, reluând şi aici propunerile formulate doar cu o zi înainte în comisia Consiliului Judeţean Suceava pentru pregătirea evenimentului, propuneri, proiecte vizând în primul rând cunoaşterea, conştientizarea importanţei Centenarului la nivelul cuprinzător al învăţământului preuniversitar şi, desigur, universitar. De altminteri, amintind de Universitate, „cu o dinamică excepţională în România şi Europa”, Domnia Sa nu a pierdut prilejul să vorbească despre porţile deschise ale acesteia şi pentru tinerii cernăuţeni, cu profesori de deosebită calitate, cu burse atractive şi cu perspectiva formării lor profesionale, într-un număr mare de domenii, pe măsura celor mai înalte exigenţe ale Europei şi ale timpului nostru de azi. Chiar dacă nu predă la o facultate cu profil umanist, fiind şeful Departamentului de Electrotehnică, a mai spus, are grijă ca studenţii săi să vorbească o limbă română corectă, frumoasă şi să o preţuiască. Revenind la calitatea de consilier, pledând, la Suceava, pentru depăşirea diferenţelor politice şi pentru unitate în pregătirea Centenarului, dl Radu Pentiuc a militat şi la Cernăuţi pentru neirosirea eforturilor, pentru evitarea suprapunerilor şi pentru un program comun bine structurat. „Vreau să vă mulţumesc pentru ce faceţi, noi suntem deschişi, aşteptăm propuneri punctuale pentru ca limba română să fie sfântă!” Replica poetului Mircea Lutic, „Este!”, a conturat între dorinţă şi convingere încordarea din struna unui arc. Cu un sunet muzical însă, nu numai fiindcă ne aflam în clădirea în care a concertat cândva Ciprian Porumbescu, ci şi pentru că dl Radu Pentiuc şi-a promis întâi de toate sieşi găsirea unei modalităţi pentru ca în prima zi a viitorului an şcolar pe elevii români din Regiunea Cernăuţi să-i aştepte pe bancă o carte de Eminescu şi una de Ion Creangă.

Din inimă pentru inimi, cuvântul dr. Alis Niculică (însoţit de un dar bogat de cărţi noi din partea Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava pentru liceeni) a reafirmat adevărul că „neamul nostru tot a dus o bătălie pentru limbă de la Ienăchiţă Văcărescu”, că nicăieri lupta pentru păstrarea ei nu este mai grea decât în afara graniţelor ţării şi că, invocându-l pe Grigore Vieru, „e trist să nu-ţi ajungă limba română”. Reprezentând o instituţie care nu renunţă, care nu oboseşte să lege cu lansări de carte, saloane ale cărţii, comemorărări ale marilor scriitori ai limbii române sudul Bucovinei şi nordul Bucovinei, judeţul Suceava cu regiunea Cernăuţi, Alis Niculică l-a readus în memoria celor care au ales să sărbătorească Ziua Limbii Române împreună la Cernăuţi pe I. G. Sbiera, primul bibliotecar al Bucovinei, autorul primului curs universitar în limba română la Universitatea din Cernăuţi şi membru fondator al Academiei Române.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: