Organizată de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina”, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Mănăstirea Putna, Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat din Regiunea Cernăuţi şi Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Primăriei Chişinău, în zilele de 13 şi 14 august 2017 a avut loc etapa finală a concursului internaţional de recitare a liricii eminesciene „La Putna”.
Ajuns la a patra ediţie, la eveniment a participat un grup de 11 elevi din Cernăuţi, însoţiţi de doamnele prof. Lilia Hovornyan (metodist la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice), de doamna prof. Ludmila Rotaru (metodist la Cabinetul metodic din raionul Noua Suliţa) şi de doamna prof. Ina Ioniţoi. Acestora li s-a alăturat un grup de 9 elevi din Chişinău, însoţiţi de doamna prof. Viorica Negri (şef-adjunct la Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău) şi de doamna prof. Elena Vorotneac (şef interimar, secţia de Informare şi Relaţii cu Comunitatea).
Elevii de la Cernăuţi, care au primit premii, sunt: Tatiana Hovornyan (locul I), Hrihorii Sârbu (locul al II-lea) şi Caterina Magaş (locul al III-lea). De la Chişinău au fost premiaţi elevii Galina Nicolaeva de la Liceul „Hyperion” (locul I), Natalia Stan de la Liceul „Principesa Natalia Dadiani” (locul al II-lea) şi Alin Ţurcanu de la Liceul „Mircea cel Bătrân” (locul al III-lea).
În prima zi a concursului, copiii s-au bucurat de o excursie în cursul căreia au vizitat Muzeul de ceramică din Marginea, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa şi casa în care s-a născut Gheorghe Eminovici (tatăl poetului) din Călineşti-Cuparencu, casă refăcută după modelul epocii. În cea de-a doua zi, în curtea Sfintei Mănăstiri Putna şi în faţa bustului poetului Mihai Eminescu, s-a desfăşurat festivitatea de premiere moderată de poeta Carmen Veronica Steiciuc, directorul Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava, festivitate urmată de recitalul premianţilor (îmbrăcaţi în frumoase costume populare) şi de discursul profesorilor însoţitori. În faţa numerosului public iubitor de Eminescu au mai vorbit părintele Dosoftei de la Mănăstirea Putna, domnul consilier judeţean Mihai Grozavu, poetul Victor Rusu, artistul plastic Mihai Pînzaru-PIM, prof. Rodica Mureşan şi prof. Mircea Aanei.
Desfăşurat sub auspiciile Poetului, proiectul „Trasee eminesciene” are ca scop cunoaşterea operei, dar şi promovarea valorilor morale şi spirituale ale românilor de pretutindeni. Chipul lui Eminescu a devenit astfel, pentru două zile, stemă metaforică peste România Mare, acoperind graniţele efemere dintre Bucovina de nord şi Basarabia. S-a vorbit aici despre reperul estetic, moral (dacă ne gândim la principiile sale etice) şi civic (jurnalistul devenise insuportabil prin luciditate şi francheţe) pe care îl reprezintă poetul în zilele noastre, dar şi despre odiseea receptării critice în decursul căreia viziunea s-a modificat, situându-se între sanctificare şi sacrificare. S-a spus că este un gest necesar ca Eminescu să fie supus evaluărilor şi reevaluărilor ca orice scriitor, însă acuzaţiile şi etichetele de „naţionalist”, „antisemit” sau „reacţionarist” nu pot fi justificate decât în urma unei lecturi opace, cu idei scoase din context, al căror sens poate fi deturnat ori manipulat. Dincolo de refuzul unora de a se supune la o paradigmă şi dincolo de orice atitudine iconodulă ori iconoclastă, concluzia este că opera Poetului se înscrie în Universalitate, iar cititorii şi cercetătorii operei (eminescologi din trecut şi din prezent) rămân dedicaţi pasiunii lor, exprimându-şi în continuare încântarea sau opiniile critice competente.
Rodica MUREŞAN
Comentarii