Lovinescienii la Fălticeni

15Sărbătoarea „Sub semnul Lovineştilor”, inclusă şi în acest an la mijloc de iulie în aceea, cuprinzătoare, diversă, bogată, a Zilelor Municipiului Fălticeni, mi-a readus în memorie evenimentul cultural de rangul I al prezenţei în aşezarea Lovineştilor a elitei lovinescienilor actuali prilejuită de desfăşurarea primei Conferinţe Naţionale „Dinastia Lovineştilor” la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni. Aprecierea decurge din situarea în fruntea ei a acad. Eugen Simion şi din alcătuirea, în principal, din intelectuali, scriitori apropiaţi ai Domniei Sale (pe care îi numim conform programului, evitând deliberat să trecem peste cei care din motive de ultimă oră nu au reuşit să ajungă decât sufleteşte la Fălticeni): acad. Maia Simionescu şi acad. Mihai Cimpoi, Nicolae Mecu, Marin Diaconu, Gheorghe Chivu, Lucian Chişu, Ioan Cristescu, Antonio Patraş, Gheorghe Manolache, Petre Gh. Bârlea, Ştefan Găitănaru, Bogdan Creţu, Bianca Buţurcă Cernat, Paul Cernat, Oana Soare, Doris Mironescu, Ovidiu Marian-Ionescu, Alina Negru, Nicu Gavriluţă, Cristina Gavriluţă, Alexandru Farcaş, Pavel Şuşară, Maria Bilaşevschi, Dalina Bădescu, Dragoş Cojocaru. Salutând totodată prezenţa tăcută, dar plină de interes a scriitorului sucevean Eugen Dimitriu, autorul monografiei „Lovineştii”, lângă directorul de onoare al Muzeului de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, prof. Gheorghe Dăscălescu.

 Organizată de Muzeu (cu preotul manager Teodor Brădăţanu la prima sa iniţiativă majoră), sub egida Primăriei şi Consiliului Local Fălticeni, împreună cu Asociaţia Culturală „Text şi discurs religios” din Iaşi şi în parteneriat cu Institutul de Teorie şi Istorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, Conferinţa a consemnat în prima parte, memorabil, acordarea Premiului Naţional de Critică Literară „E. Lovinescu” dlui acad. Eugen Simion pentru importanta contribuţie la studierea şi editarea operei lovinesciene. Şi, tot memorabilă, confesiunea laureatului construită spontan pe amintirea întâlnirii la 11 ani cu Şerban Cioculescu, aduşi, elevi de la internat, recruţi din cazarmă, la Teatrul din Ploieşti să asculte „un scriitor din Bucureşti venit să vorbească despre Caragiale”, „sâsâit, cu barba întoarsă” („în vreme ce eu aveam pentru imaginea scriitorului pe aceea a lui Eminescu”), cu uimirea, revelaţia faptului că „un om care arăta atât de urât putea să spună lucruri superbe”, fără să viseze că peste ani scriitorul din Bucureşti îi va deveni conducător de doctorat; pe adevărul că, „fanatic al lui Ibrăileanu”, primul „profesorul meu şi al lui Nichita [Stănescu], un moldovean, Milică, mi-a pus în mână o carte de critică”, iar „criticat de Ibrăileanu, Lovinescu mi-a stârnit interesul”, fără să-şi închipuie că într-o zi avea să-i consacre lucrarea de doctorat şi, întemeiată pe aceasta, să scrie cartea „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit” (Nicolae Mecu: „Prima şi ultima monografie despre Lovinescu. Bănuiesc şi de ce. Aşa cum Călinescu zicea despre Iorga «A sorbit apa tuturor», tot aşa, Eugen Simion a spus despre E. Lovinescu, dacă nu totul, totul mai mult”; Paul Cernat: „O carte de autodefinire în oglinda unui mare model”) ; pe reîntoarcerea în timp până la popasul în Fălticeni în perioada pregătirii doctoratului (acum fiind „a treia oară la Fălticeni şi cu graţia lui Dumnezeu nu ultima oară”) când l-a întâlnit pe Vasile Lovinescu: „am stat aproape o noapte de vorbă despre Creangă, nu m-a fascinat, m-a contrariat”, în neuitata împrejurare că „era seara în care americanii au descins pe Lună” şi „aveam o ureche la radio, la relatarea şi comentarea evenimentului”, discutând totodată „despre Creangă şi simbologie”: „peste cinci luni am primit manuscrisul cărţii”; şi pe gândul cu care o va încheia, „Foarte ciudate aceste întâlniri din viaţa unui om!” După care, cu acea infuzie de tinereţe pe care, cum am văzut cu toţii, i-o alimentează întoarcerile în trecut, acad. Eugen Simion muncind cu dăruirea şi edificând proiecte cu elanul celui care nu-şi pune problema timpului de care dispune, ci al valorizării lui clipă de clipă, s-a întors spre prof. Cătălin Coman, primarul municipiului Fălticeni: „Aş vrea, dacă aţi fi de acord, să venim o dată pe an cu ce am publicat, cu ce putem publica. Cu un Colocviu Naţional al Istoriei, Criticii şi Teoriei Literare. Să-l facem aici unde au trăit Lovineştii! Generaţia noastră a avut două modele literare: E. Lovinescu şi G. Călinescu. Cei mai mari critici ai literaturii române. Asta înseamnă că primăria trebuie să se implice serios. Aveţi şi un trecut care vă ţine la suprafaţă ca apa sărată…” Răspunsul primarului a fost, fără ezitare, afirmativ, categoric afirmativ, bazat, a explicat, şi pe crearea posibilităţii financiare şi pe existenţa resursei umane, exemplificând, numind un şir de profesori şi de alţi intelectuali, începând cu cei aflaţi atunci în public, prof. Mioara Gafencu, prof. Eleonora Bulboacă, col. Ionel Postelnicu…

„Acelaşi animator şi scriitor, drept, ancorat şi inspirat”, cum l-a caracterizat acad. Eugen Simion, salutându-i prezenţa la Conferinţa de la Fălticeni, Grigore Ilisei l-a pomenit pe Aurel George Stino (nepublicat atunci – deşi Mihai Gafiţa era director la ESPLA, ci mai târziu de Mircea Radu Iacoban), ale cărui scrieri îl prezintă pe Lovinescu într-un fel mai „înzidit în Fălticeni decât Sadoveanu” şi a amintit că Lovinescu a dăruit oraşului, prin Vasile Ciurea, parte din manuscrise, aflate acum la Galeria Oamenilor de Seamă, din păcate lipsită în prezent de „păzitorii necesari”, deşi acolo se află „un testimoniu de care trebuie să avem grijă, mai ales că s-a pierdut casa verilor lui Lovinescu, nici măcar placa nu se mai vede, deoarece are în faţă o coşmelie comercială care o întunecă”. După care, pledând implicit pentru o cercetare completă a Dinastiei Lovineştilor, a evocat aşezarea osemintelor lui Horia Lovinescu în cripta familiei din cimitirul Tâmpeşti-Grădini, când „un fluture s-a aşezat pe tigva sa”.

O altă pledoarie pentru o privire completă asupra Dinastiei Lovineştilor (unul – „mentor exemplar”, alta – „vocea sonoră”… „au participat la o cultură autentică printr-o osmoză” care a antrenat „soţii, veri, prieteni ai acestei familii”) i-a aparţinut dr. Roxana Cristian, intelectual de fineţe, reprezentantă devotată a Cenaclului Vasile Lovinescu-Hyperion din Bucureşti, care, bucuroasă de „această întâlnire la Fălticeni, pe care un Lovinescu l-a numit «Fălticeniul oniric»”, i-a îndemnat pe cei de faţă „să trecem de apa Şomuzului, Nada Florilor, într-o misiune solidară şi nobilă, pentru a ajunge la toposul Fălticeni” şi să ia aminte la acel dintre Lovineşti care „a bătut recordul esenţializării culturale”, la „cel mai tăcut, marele anonim al culturii române, numai prin el avem acces la izvorul subteran al unei dinastii”.

Finalul frumoasei dimineţi a lovinescienilor s-a petrecut, omagial, în sala mare a primăriei (clădire de patrimoniu, au aflat oaspeţii de mai departe sau prima dată aici), cu şedinţa Consiliului Local în care dlui acad. Eugen Simion i s-a decernat titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Fălticeni, titlu care, cinstindu-i pe fălticeneni, le trezeşte şi speranţa – a recunoscut primarul Cătălin Coman – unui sprijin din partea domnului academician, personalitate remarcabilă a culturii noastre. „Mă onorează enorm această distincţie, a mulţumit cu gravitate acad. Eugen Simion, apoi surâzând a adăugat: Nu mi-o luaţi în nume de rău dacă am să vă spun că poate aş fi meritat-o!” Apoi a evocat în câteva fraze lupta generaţiei Domniei Sale pentru reconsiderarea marilor spirite, „ţinte ale criticii aşa-zis marxiste”, între care „Lovinescu cel mai iritant pentru autonomia esteticului”, dar şi pentru „poziţia lui dreaptă în critica literară”. Apoi ca întotdeauna şi-a îndreptat gândul spre viitor: „Am putea discuta, cred că trebuie să discutăm nuanţat despre modern şi antimodern la Lovinescu şi despre poziţia sa faţă de tradiţionalism”. Gând resimţit de fălticeneni şi de primarul lor chiar ca început al anului 2018 cu reîntoarcerea acad. Eugen Simion şi a echipei sale în cadrul unei puternice manifestări ştiinţifice, căreia fălticenenii, prin primarul lor, îi promiseseră deja susţinerea necesară.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: