Note de lector

„Ipostaze” – Constantin Georgescu

La Editura Septentrion a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, a apărut recent cartea de poezii „Ipostaze”. Este a 8-a carte de versuri a scriitorului Constantin Georgescu, în care sunt cuprinse în cele 153 de pagini 131 de poezii.

Cu îndreptăţire, în „Cuvânt înainte”, profesoara Paula Ciobâcă a făcut cea mai importantă menţiune şi anume: „În poezia lui Constantin Georgescu vibrează emoţia şi sensibilitatea, scoţând la iveală un suflet clocotitor de pasiuni, un spirit liber, deşi trist şi neînţeles…”. Autorul mărturiseşte modul în care scrie unele poezii şi anume în versurile intitulate „Uneori adorm”: „Uneori, adorm/ în faţa maşinii de scris,/ Cu mâinile încrucişate/ Pe ciornele mele, absolut inutile…/ Visez că mă chemi/ Să intrăm într-o carte,/ În vârful picioarelor,/ Încălţaţi în sandale de sticlă,/ Cartea miroase a pâine uscată/ Şi-a resturi de la parastasul primului poem…”.

Una din poezii se numeşte „Ipostaze”, ca şi cartea de versuri, în care autorul Constantin Georgescu mult ar vrea să fie pirat, salcie de mal, culegător sau batracian, iar partenera sa sirenă, apă, scoică sau meduză. „Ce mult aş vrea să fii sirenă,/ Iar eu să fiu vestit pirat,/ Să navigăm spre emisfere,/ Pe un titanic scufundat/ Ce mult aş vrea să fii o apă,/ Iar eu o salcie la mal,/ Să-ţi mângâi lebăda ce cântă/ Cu alb-albastru vegetal/ Ce mult aş vrea să fii o scoică,/ Iar eu să fiu culegător/ Şi pentru perla ta sidefă, /În reci abisuri, să cobor./ Ce mult aş vrea să fii meduză./ Iar eu să fiu un batracian,/ Să ne iubim cum se cuvine,/ Să ne iubim amfibian.”

Valorile şi frumuseţile naturii sunt mereu prezente, începând cu titlul unora precum: Livada cu vişini, Anotimpul mangrovelor, Măr în septembrie, Cineva arde frunze, Decor cu papagali, Pacea verde, Lăstunul albastru, Oraşul lacustru ş.a. „E linişte şi sălciile tac/ Lângă oglinda lucie de apă,/ Prin ramuri, vântul, picură tristeţi/ Şi gânduri vesperale, inima mi-o sapă./ Iar în genunchi şi iar te chem./ Cu mâini întinse peste lume”… (Elegie) „Albastră e pădurea, foşnind prin alunişuri,/ Cu fluturi argintii, împovăraţi de cer/ Şi păsări cântătoare ce fumegă aiurea/ Un recital de triluri, prin temple de eter?” (Acuarelă)

Apartenenţa la viaţa culturală a oraşului nostru este semnalată în poezia „Memoria plânge” exprimată prin cartea de literatură, istorie sau ştiinţă. „La graniţa atâtor vechi confuzii,/ Oraşul meu suspină şi mă doare/ Când cărţile adorm prin librării/ Şi ning poeme vechi pe trotuare/ Am obosit, rugându-mă spre cer, /Să ne iubim micuţul nostru spaţiu,/ Dar cred c-o să mă mut pe steaua lui Homer,/ Spre care o să trec, de mână cu Horaţiu.” Despre istoria localităţii noastre, în poezia „La Rădăuţi”, poetul scrie: „La Rădăuţi, în zori,/ Statuile se plimbă prin oraş/ Cu demnitatea unei duminici,/ Ascultând Mozart…”

Coperta a II-a, cu scriitorul Constantin Georgescu scriind la o lumânare, reprezintă cu adevărat un spaţiu de artă!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: