Ia, frunza şi cu oaia

În urmă cu nu mulţi ani, în afară de specialişti, cei care ştiau câte ceva şi vorbeau despre ie constituiau o minoritate. Nu mi-e clar dacă acum vor fi fiind o majoritate, însă e limpede că sunt cu mult mai numeroşi. Ba, măcar în zile ca acestea, ia a „revenit” la modă! Altfel spus, într-un mod dintre cele mai naturale (chit că şi cu elanuri dinspre strategii de marketing ca atare), ia este percepută în contemporaneitate nu doar ca element de identitate autohtonă demn de etalat oriunde în lume, ci şi ca element de marcă naţională. Concurând serios frunza oficial turistică a dnei Udrea şi scoţând din calcule oaia recentă a dlui Daia. Dintr-o perspectivă, chiar că e mai puţin important ce a fost (bunăoară că, odinioară, termenul cu acoperire naţională azi era folosit doar în câteva zone etnofolclorice, precum Muscel, iar iniţial doar spre a numi cămaşa din in; sau că, în Moldova/ Bucovina, cămaşa cusută a fost doar… cămeşă cu pui), fiindcă a devenit de preţ ceea ce este şi ce va putea fi. Căci dacă, de exemplu, azi olandezii sunt recunoscuţi (mai întâi recunoscându-se astfel pe ei înşişi) şi după saboţi, de ce n-ar fi recunoscuţi românii şi după româncele lor în cămăşi cu alese cusături?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: