Va exista şi de-acum

Mihai Nichita aparţine uneia dintre primele generaţii pe care institutul pedagogic sucevean le lansa pe „piaţa” învăţământului bucovinean, mai ales, dar nu numai. Şi generaţia distinsului dascăl de la Vultureşti, şi cele ce au urmat, şi-au răspândit absolvenţii de Suceava în toată ţara. Sunt comune, asemenea Vultureştiului, în care în cancelariile şcolilor au funcţionat şi câte 2-3 profesori formaţi la pedagogicul sucevean, absolvenţi de română, matematică, istorie-geografie sau educaţie fizică. Contingentul directorilor de şcoală, absolvenţi ai IP3 Suceava este/a fost cel mai numeros în judeţ decenii întregi, mulţi dintre cei ce predau în şcoli din alte judeţe deţinând, de asemenea, o astfel de funcţie.

Vreau să spun că profesorul Nichita făcea parte din tagma dascălilor care, necălcând Iaşul, l-au avut totuşi, ca magistru, pe Constantin Ciopraga, astfel că profesorul de umanioare de la Vultureşti a binecinstit cu onoare şi deplin calitatea de profesor de română.

El aduna în sine, de fapt, acele calităţi umane care-i determină pe cei din jur să te accepte ca lider, întruchipat fie de un director de şcoală, fie chiar de vornic al aşezării, cum Mihai Nichita a şi fost o vreme.

De la un asemenea om nu te poţi aştepta să fie comod. Nici cu sine, nici cu cei din jurul său. Cine se întoarce în timp şi răsfoieşte colecţia acestui ziar va găsi articole semnate de Mihai Nichita care trădează o peniţă aspră, adesea necruţătoare. Avea suficientă verticalitate pentru a-şi permite să ia în furci persoane, cu nume şi prenume, nu doar tare de caracter, uşor de înfierat de oricine doreşte să-şi încerce condeiul la ziar. Am avut numeroase probleme cu „personajele” sale, dar confruntate cu el, acestea au făcut pasul înapoi. El era cel care avea dreptate.

www.romanidecentenar.ro

S-a prăpădit. Vârsta, boala nu iartă. În hăul în care coboară nu va mai fi nimic. Aici, între noi, rămâne însă amintirea unui cetăţean care nu a făcut degeaba umbră pământului. Nu a fost nicăieri consemnat ce a făcut clipă de clipă pentru a-şi rostui renumele, dar în colecţia noastră rămân pentru cei ce vor veni dovezile vii ale scrisului său. Ne bucurăm că rămânem martorii şi depozitarii unui renume pe care îl putem perpetua.

Mihai Nichita va exista prin scrierile sale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: