Semnal

Podul de la Vereşti şi infrastructura rutieră comunală, vechi probleme cu care se confruntă locuitorii din Vereşti, Udeşti, Vultureşti şi nu doar aceştia

Comuna Udeşti are peste 7000 locuitori, este cea mai mare din judeţ ca număr de sate – 11.

Este situată în partea de est a judeţului Suceava, la răscruce de drumuri, fiind străbătută de la vest la est de drumul judeţean 208 A Suceava–Ipoteşti–Bosanci–Udeşti –Dolhasca, de la nord la sud de drumul judeţean 208 B Şerbăneşti–Hănţeşti–Siminicea–Dumbrăveni, cu trecere peste podul de la Vereşti, şi se termină în centrul comunei. Legătura spre sud, în direcţia municipiului Fălticeni, se face prin drumul comunal Udeşti–Mereşti–Pleşeşti, în lungime de 9 km, dintre care 3 km sunt asfaltaţi pe raza comunei Udeşti cu fonduri Sapard.

Pe podul de la Vereşti trec zilnic zeci de maşini şi atelaje, acesta parcurgându-se şi la pas. Unii vin şi pleacă, spre zone mai apropiate sau îndepărtate, folosind drumurile judeţene 208 A şi 208 B, pentru a evita zonele aglomerate, ambuteiajele din Suceava şi Burdujeni. Sunt zile când se circulă bară la bară! În momentul de faţă, mulţi şoferi preferă să parcurgă distanţe mai mari, spre Suceava sau Botoşani, ca să evite aceste neplăceri, ajunşi cu nervii încordaţi la maximum din cauza acestor condiţii de trafic.

Unii conducători auto mai folosesc drumul comunal Cumpărătura–Bosanci, până la intersecţia cu drumul judeţean 208 A, Suceava–Ipoteşti–Dolhasca, până la Bosanci, iar de aici pot pleca în toate direcţiile, fie spre Iaşi prin Dolhasca, fie de la Udeşti pe drumul judeţean 208 B, cu trecere pe podul de la Vereşti spre Botoşani. Este vorba despre cei care vin din zona Fălticeni, dar şi de la munte, dinspre Vatra Dornei, chiar şi din Ardeal. An de an, creşte numărul de autovehicule şi, în special, de autoturisme, iar căile rutiere devin tot mai aglomerate.

De aceea trebuie găsite noi căi de transport rutier, care să uşureze fluidizarea traficului pe drumul european E85, dar şi pe cele judeţene, fiind necesară, în consecinţă, şi modernizarea de drumuri comunale.

Podul peste râul Suceava de la Vereşti este aşadar vital pentru trecerea persoanelor, a maşinilor, atelajelor, atât pentru comunele Vereşti, Udeşti, cât şi a celor învecinate, a tuturor celor care circulă din sudul judeţului spre nord, vest şi est, spre a evita aglomeraţia, ambuteiajele din zonele arătate mai sus.

Este îndeobşte cunoscut că în vara anului 2010, în urma inundaţiilor catastrofale de atunci, a viiturilor formate pe râul Suceava, podul de la Vereşti a suferit mari avarii la întreaga infrastructură, la pile, grinzi, culee. Podul a fost refăcut în întregime, într-un timp record, cu fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Suceava. Suma alocată a depăşit 52 milioane lei. În suma alocată nu au fost cuprinse fonduri pentru lucrări suplimentare de protejare a podului, cum ar fi: lucrări de regularizare a râului Suceava, atât în amonte de pod, cât şi în aval, efectuarea unui prag de fund la circa 150 metri în aval, pentru liniştirea apelor râului Suceava, diguri de consolidare a malurilor, pe o distanţă de 1200 m.

La sfârşitul anului 2011 lucrarea a fost finalizată, iar podul a fost pus în circulaţie. Constructrul, S.C. Civica S.A., a efectuat toate lucrările prevăzute în proiectul de execuţie, mai puţin cele suplimentare, din cauza lipsei de fonduri.

Iată că au trecut mai bine de 6 ani de când podul a fost pus în circulaţie, iar lucrările de protecţie a podului nu s-au efectuat. Mai mult decât atât, Societatea de Gospodărire a Apelor a aprobat exploatarea balastului în amonte de pod la circa 2 km, consecinţa fiind adâncirea albiei râului Suceava cu peste 1 metru, astfel punându-se în pericol cele şase pile ale podului.

În urma ploilor abundente căzute în prima decadă a lunii iunie a.c., afluenţii râului Suceava au avut debite mult crescute. Volumul mare de apă al râului Suceava şi viteza de deplasare a acestuia au generat o mare forţă de distrugere. Astfel, la o distanţă de 150 de metri în amonte de pod, un braţ al râului Suceava, cu un debit mare de apă, s-a îndreptat spre malul din lunca Udeştiului, rupând mereu din el, dar şi spre ultima pilă, de la capătul podului, formându-se vârtejuri care au săpat la baza ei. De altfel, acest lucru se petrece de mulţi ani, iar locuitorii comunei Udeşti sunt cei mai afectaţi de aceste distrugeri. Dacă în fiecare an de la darea în folosinţă a podului se executa un dig de protecţie, de 200 m pe an, acest obiectiv ar fi fost în siguranţă.

Faţă de cele constatate, se impune ca primăriile de la Vereşti şi Udeşti, împreună cu Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, Societatea de Gospodărire a Apelor să găsească soluţii şi să ia măsuri, iar Consiliul Judeţean să găsească fonduri suplimentare, pentru a executa lucrările absolut necesare de protecţie a podului, spre a preveni o eventuală viitură, deoarece aceasta constituie şi în continuare un pericol imens pentru pod. Totodată, ar trebui să fie expertizate tehnic toate podurile din judeţ cu o vechime mai mare de 30 de ani şi o deschidere mai mare de 30 de metri!

Cea mai acută problemă cu care se confruntă populaţia din zona de sud-est a judeţului Suceava, respectiv din comunele Udeşti şi Vultureşti, este lipsa unei infrastructuri rutiere modernizate.

Pentru punerea în valoare a judeţului, a turismului, pentru rezolvarea problemei circulaţiei rutiere în contextul creşterii continue a numărului de maşini, ar trebui luat în calcul ca şi drumurile comunale să fie modernizate, fără amânare.

După cum am mai arătat, legăturile spre Fălticeni şi mai departe se fac printr-un drum comunal ce porneşte de la Udeşti prin Mereşti până la Pleşeşti, drum ce se intersectează cu drumul judeţean 208 C Fălticeni–Pleşeşti–Liteni. Pentru a ajunge mai uşor spre Botoşani şi mai departe, la gara Vereşti, la piaţă, prin scurtarea distanţelor şi pentru evitarea aglomeraţiei de pe Drumul European E85, conducătorii auto preferă să parcurgă drumul comunal Pleşeşti–Mereşti–Udeşti şi invers, putând folosi la Udeşti cele două drumuri judeţene modernizate 208A Suceava–Udeşti–Dolhasca şi drumul 208B Udeşti–Vereşti–Dumbrăveni–Siminicea–Siret şi spre Botoşani. Se scurtează distanţele până la destinaţii, se câştigă timp şi se evită aglomeraţiile. Acest traseu de drum comunal arătat mai sus este folosit mereu, cu toate că este neîntreţinut, denivelat, îngust, cu puţin balast şi nu poate fi lărgit din cauza caselor de lângă drum în satul Mereşti, neputând fi transformat în drum judeţean.

S-a analizat la faţa locului infrastructura rutieră din zona Udeşti şi Vultureşti, împreună cu primarii şi populaţia din aceste comune şi cu unii specialişti de drumuri şi poduri, iar în final s-a ajuns la concluzia că trebuie modernizată o altă porţiune de drum comunal, pe un nou traseu, în lungime de 10 km, ce poate fi transformat în drum judeţean. Acest traseu de drum comunal este folosit de locuitorii din cătunul Poiana Silion, ce aparţine de Udeşti, şi de locuitorii satului Mănăstioara. Drumul porneşte de la intrare în Udeşti, de la fostul SMA, prin câmp, apoi prin cătunul Poiana Silion, pădurea Mănăstioara, apoi iar prin câmp până la Pleşeşti. Drumul comunal propus spre modernizare şi pe urmă transformat în drum judeţean presupune extinderea drumului judeţean 208B de la Udeşti pe acest nou traseu. El poate fi lărgit, nu ridică probleme; doar în pădurea Mănăstioara, pe o porţiune de 300 m, trebuie consolidate nişte maluri. Aşadar, dezvoltarea infrastructurii rutiere, modernizarea drumului comunal propus şi transformarea lui în drum judeţean permite ca toate cele trei drumuri judeţene, 208A, 208B şi 208C, Fălticeni–Pleşeşti–Liteni, să se intersecteze, aducând enorm de multe avantaje locuitorilor din aceste zone rămase în urmă atât din punct de vedere economic-administrativ-cultural, cât şi turistic. Acest traseu propus a fi modernizat trece prin zone mirifice, păduri de fag, brad, ca şi pe la bisericuţa dintr-un stejar de pe locul unde s-a ascuns Ştefan cel Mare pe când era urmărit de potera lui Petru Aron.

În situaţia când se va face regionalizarea ţării şi se vor constitui comune puternice, de cel puţin 10.000 locuitori, acest drum judeţean extins va fi cu atât mai necesar. Judeţul Suceava va permite tuturor cetăţenilor ce parcurg aceste zone să se bucure din plin de toate avantajele oferite de drumuri modernizate, de o descongestionare a traficului de pe drumul E 85, de scurtarea distanţelor spre Aeroportul Suceava, spre Botoşani şi, mai departe, Ucraina, Republica Moldova, cu circa 14 km.

 Rugăm Consiliul Judeţean Suceava, personal pe dl preşedinte Gheorghe Flutur, să fim ajutaţi şi să intervină la Guvern să aprobe aceşti 10 km de drum comunal propus să fie transformat în drum judeţean.

În numele primarilor, al cetăţenilor din această zonă, rugăm toţi factorii de răspundere, de la preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur, consilieri judeţeni, parlamentari să fie alături de noi, să fim sprijiniţi în aceste acţiuni benefice pentru cetăţenii judeţului şi nu numai. În speranţa că vom fi sprijiniţi, vă mulţumim anticipat.

Constantin Moraru,

pensionar, fost director general al DGMP Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: