La a XIV-a Cupă Interetnică „Bucovina”

Doar ucraineni, poloni, ruşi lipoveni, romi, italieni şi prieteni din Basarabia şi Republica Moldova

A XIV-a ediţie a Cupei Interetnice Bucovina a arătat din nou că multe dintre etniile din judeţul Suceava au rămas nu numai considerabil numerice, dar au viaţă, au orgolii şi demnitate, îşi promovează istoria şi cultura cu care se mândresc, au un prezent pe care îl străbat cu griji sau bucurie, ca toată lumea, dar, mai ales, au viitor. Sunt etniile care, în mijlocul populaţiei majoritate, se îndârjesc să rămână vii, sănătoase, active, din datorie faţă de strămoşi, dar şi din mândrie personală, ca neam şi comunitate.

Din nefericire, nu toate grupurile etnice cu care Cupa a pornit la drum, în urmă cu aproape un deceniu şi jumătate, s-au mai regăsit la ultima ediţie.

Evrei în judeţul Suceava sunt foarte puţini şi, la fel ca şi armenii, au ajuns la vârste la care nu mai pot juca badminton sau fotbal şi nici dănţui şi cânta pe scenă. Pe de altă parte, tineri suceveni de origine germană, absenţi de asemenea, anul acesta, la Cupa Interetnică, există încă. Dar ca grup etnic ce îşi doreşte să existe şi prin generaţia tânără s-au diluat, din păcate. Ungurii, puţini la Suceava, n-au avut pilon central pentru a se face evidenţi, pentru că, din lipsă de fonduri, reprezentanţii comunităţii maghiare din Topliţa, aproape nelipsiţi la ediţiile anterioare, n-a mai fost prezenţi anul acesta.

Ucrainenii, tari la fotbal

Comunităţi precum cea ucraineană, poloneză şi rusă-lipovenească, romă şi italiană au avut la CIB 2017 reprezentare puternică. Alături de ei au venit şi anul acesta reprezentanţi ai administraţiei din regiunea Cernăuţi şi un grup din Republica Moldova, elevi şi studenţi, membri ai Grupului de Iniţiativă al Românilor din Basarabia.

Deschiderea oficială a Cupei a fost sâmbătă dimineaţă, în echipament sportiv, pe terenul Liceului cu Program Sportiv din Suceava. Asta după ce vineri seară „solii” administraţiilor din Cernăuţi şi din Suceava s-au confruntat în tradiţionalul meci de fotbal.

Fără discursuri prelungi, oficiile de gazdă le-au făcut Mihai Androhovici, vicepreşedinte al Federaţiei Sportul pentru Toţi, Nelu Todirean, preşedinte al Fundaţiei „Ana”, Florin Cristescu, fost mare fotbalist al Sucevei, consilier local, şi un grup de voluntari, profesori de sport.

Băieţii au rămas pe loc pentru un turneu de fotbal, aşa că terenul s-a transformat rapid într-o arenă a orgoliilor. Ucrainenii din Cernăuţi au jucat respectuos, dar, pentru că sunt tari, chiar şi pe ploaie, rar au avut adversar pe măsură. Au câştigat turneul, locurile doi şi trei fiind adjudecate de ucrainenii din Bălcăuţi şi de grupul moldovenilor din Basarabia.

Fetele intraseră în sală pentru diferite jocuri: badminton, volei, sărituri cu coarda, tir cu arcul, tir sportiv (pistol cu bile). Au făcut şi exerciţii de ajustare a taliei pe platforme rotative, dar şi de consolidare a fesierilor, pe mingi mari de cauciuc, la fiecare joc având alături un profesor voluntar, înarmat cu răbdare şi foarte generos cu încurajările.

Din păcate, chiar sâmbătă dimineaţă, cineva a spart gigantica minge de kim ball şi cel mai popular joc al Cupei a luat pauză anul acesta. Alternativele de mişcare ale fetelor au fost însă diverse şi distractive. Ca o părere personală, fetele de la Asociaţia Italienilor din România au fost cele mai atletice participante.

Jos treningul, îmbrăcarea în costum naţional !

După-amiază, de la ora 17, tinerii şi organizatorii au schimbat echipamentele sportive şi au îmbrăcat costumele tradiţionale ale etniilor pe care le reprezintă.

În Clubul LPS Suceava, urma seara culturală. Stearpă formulare totuşi, fiindcă pentru privitor era ca şi cum ar fi ridicat capacul unui cufăr solid, dar plin de lucruri preţioase. Din el, tinerii au scos, pe rând, dansuri populare şi cântecele neamurilor lor. Unii au făcut-o cu aplomb, pentru că fac asta de mult, alţii cu timiditate, pentru că erau pentru prima dată sub ochii publicului. Aplauzele, pentru fiecare în parte, n-au fost părtinitoare; ba chiar, pentru cei timizi, mai furtunoase.

Spectacolul a fost deschis de tinerii polonezi membri ai ansamblului „Solonczanca” din Soloneţul Nou. Îmi plac polonii. Sunt mândri, oameni cu rădăcini tari.

Fetele sunt sănătoase, sexoase şi luminoase, iar băieţii au bărbăţia pe chip încă din adolescenţă. Îi priveşti dansând şi în jurul lor zâmbesc parcă laolaltă regele Sobieski, Chopin, Sienkiewicz, Marie Sklodowska Curie, Roman Polanski, dar şi… Ghervazen Longher.

Italienii s-au prezentat la partea culturală cu vocile dulci şi cristaline a două fetiţe care au cântat, acompaniate de soţii Mihaela şi Ovidiu Svarţ şi tamburina mamei lor.

Într-o italiana perfectă, micuţele „italience” au încântat publicul cu trei piese, printre care şi „Marina, Marina”, celebra piesă cântată de Francesco Napoli pe versurile lui Rocco Granata.

Ruşii lipoveni din satul Lipoveni, cei mai mici participanţi la CIB

„Festivalul” etnic a fost completat apoi de momentele ruşilor lipoveni, cei din judeţul Suceava fiind o comunitate care numără peste 2500 de persoane, a cincea comunitate din ţară. Mulţi dintre noi am sărbătorit al doilea Crăciun pe 7 ianuarie, în familii de lipoveni, oameni darnici, generoşi, veseli, foarte pricepuţi, în zona Moldova, la grădinărit şi pictura de icoane, în stil bizantin. Lipovenii din Tulcea, unde trăieşte cea mai mare comunitate din ţară, sunt pescari recunoscuţi, iar foarte puţini, cei numiţi maragonzi, mai construiesc încă lotci şi confecţionează plase şi instrumente de pescuit sau împletesc, extraordinar de frumos, coşuri de nuiele. Asta dacă nu s-au făcut, ca tot românul, ingineri, comercianţi, doctori, profesori, şoferi, funcţionari, jurişti etc.

La Cupa Interetnică Bucovina, ruşii lipoveni s-au reprezentat cu două grupuri, unul din Fălticeni, adolescenţi, altul din satul Lipoveni, format din copii şi de 8 ani, cei mai mici participanţi la CIB. În costume tradiţionale, au dansat ruseşte, s-au învârtit în jurul codanelor frumoase care au dat din batistuţe şi au primit ropote de aplauze. O micuţă bucată de Rusie lipovenească, blondă, în rochiţe roşii şi cămăşi cu guler scurt, încinse la brâu.

Lacrimi în ochi şi gura până la urechi, după dansul tinerilor ucraineni ai Ansamblului „Kozaciok

Ultimul grup al serii culturale a fost al vedetelor ucrainene din Ansamblului „Kozaciok” din Bălcăuţi, condus de profesorul Petru Şoiman.

Sunt celebri deja după 7 ani de la înfiinţare, şi mai celebri însă după ce, în 2014, au ajuns în finala concursului televizat „România dansează” şi, recent, în semifinala altui show televizat, „Românii au talent”.

Când copiii lui Petru Şoiman dansează, te umpli de bucurie chiar dacă n-ai strop de sânge ucrainean în vene. Sunt un spectacol în sine, unul puternic şi delicat deopotrivă, plin de culoare şi energie. Dansul lor este greu, atletic, dar executat cu zâmbetul pe buze, fruntea sus şi pieptul înainte. Ritmul este în sângele lor, al fiecăruia dintre cei aproape 30 de copii şi adolescenţi care urcă pe scenă.

„Kozaciok” îi face mândri deopotrivă pe ucrainenii din Ucraina şi din toate colţurile lume, dar şi pe români, iar după aceea rămâi multă vreme cu lacrimi în ochi, dar râzând cu gura până la urechi.

 „Mergem mai departe”

„Suntem în schimbare. Comunităţile sunt în schimbare. Adolescenţi şi tineri care dădeau consistenţă şi savoare Cupei Interetnice au crescut, sunt adulţi, unii sunt deja la casele lor. Dar vin din urmă alţi tineri, copilaşi chiar (i-aţi văzut pe cei de la Lipoveni), care îşi aduc contribuţia la imaginea etniei din care fac parte. Ei ne arată acum că aceste comunităţi trăiesc în continuare, dispuse să împărtăşească alături de noi traiul de zi cu zi, dar şi momente speciale, cum sunt cele ce se nasc în timpul evenimentului nostru care are deja 14 ani. Şi cu care mergem mai departe” a declarat, la finalul CIB 2017, Mihai Androhovici, reprezentantul autorităţii organizatoare, Federaţia Română Sportul pentru Toţi, în parteneriat cu Fundaţia „Ana”, Asociaţia „Juventus”, Liceul cu Program Sportiv Suceava, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: